Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Museum Meeet Museums - seminar muzeal de talie internațională




Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) lansează ediția inaugurală a seminarului muzeal internațional Museums Meet Museums, care va avea loc în perioada 15 - 16 septembrie 2017, la Muzeul Național al Țăranului Român, la București. Acest seminar își propune dezvoltarea unui mediu dinamic și interactiv pentru relaționare profesională nu numai pentru România, ci și pentru Europa de Est și de Sud-Est, aducând laolaltă specialiști din cadrul unora dintre cele mai cunoscute muzee ale lumii.

Tema primei ediții a seminarului este Opening up the exhibition la care vor participa peste 150 de specialiști din domeniu, din 8 țări. Experți muzeali și profesioniști de talie internațională vor dezbate în jurul modalităților inovative de proiectare a unei expoziții, a dezvoltării conținutului acesteia, despre modul de interpretare a colecțiilor, dar și despre cum pot fi utilizate noile tehnologii pentru a pune în valoare colecțiile muzeale. Toate acestea reprezintă subiecte de mare interes în ceea ce privește dezvoltarea instituțiilor muzeale din țara noastră.

Printre cei care vor susține prezentări se numără Nina Simon, Mikael Mohamad, Lia Perjovschi sau Michele Lanzinger, adevărate personalități în domeniul cercetării și dezvoltării muzeale.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizatorul acestei conferințe, este cea mai mare organizație profesională dedicată muzeelor din țara noastră, având peste 65 de membri instituționați și membri individuali. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de RMNR este Noaptea Muzeelor, eveniment de mare impact la scară națională, care a atras în ultimii ani sute de mii de vizitatori, fiind unul dintre cele mai de succes programe culturale din România.

Informații despre lectori:
Nina Simon a fost denumită de către Smithsonian Magazine o vizionară și este unul dintre cele mai importante nume ale universului muzeal internațional. De-a lungul anilor a curatoriat sute de expoziții pentru marile muzee ale lumii, iar acum deține funcția de director executiv al Muzeului de Artă și Istorie din Santa Cruz. Este autoare a best-seller-urilor The Participatory Museum, The Art of Relevance, dar și a numeroase articole publicate pe blog-ul său Museum 2.0 blog.

Mikael Mohamed este Head of International Relations în cadrul Muzeului Național al Civilizațiilor Europene și Mediteraneene din Marsilia, Franța. Muzeul se remarcă prin expozițiile și forma curatorială a acestora, elemente care ajută la o mai bună înțelegere a societății actuale, fiind unic în Europa.

Lia Perjovschi este unul dintre artiştii români de renume pe plan internaţional care a expus în spaţii prestigioase dedicate artei contemporane. Este fondator și coordonator al Arhivei de Artă Contemporană și al Muzeului Cunoașterii, un proiect aflat încă în fază de dezvoltare. Activitatea sa poate fi sumarizată în peste 500 de expoziții, lecturi și workshop-uri ce au avut loc în toată lumea.

Michele Lanzinger este CEO al MUSE Science Museum din Trento, Italia. Sub conducerea sa, muzeul și-a dezvoltat sucursalele teritoriale, crescând de la 2 la 7. Expozițiile temporare, laboratoarele și zonele de cercetare s-au dublat, numărul personalului a crescut, iar numărul vizitatorilor depășește 550.000 pe an, de la 65.000. MUSE este bazat pe un nou concept dedicat științei, naturii și societății.

Informații despre cei 12 lectori și despre agenda evenimentului puteți găsi pe www.muzee.org/sitev2/ce-facem/seminarii-etc/museums-meet-museums

Acesta este un proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și al ARCUB.

Parteneri media:
RFI, Martor, Radio România Cultural, OZB, Cariere, Observator Cultural, The Institute, OnlineGallery, Modernism.ro, revista Atelierul, Webcultura
Parteneri strategici:
AFCN, ARCUB, NEMO (www.ne-mo.org), Muzeul Țăranului Român, Institutul Francez






înapoi la pagina principală
 
inchis