Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

MARTOR nr. 24/2019 // Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material






A apărut numărul 24/2019 al revistei MARTOR, „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban. Tema numărului din acest an cuprinde 14 studii ce se opresc asupra arhivei percepută dintr-o triplă perspectivă: ca un loc de memorie (în continuarea direcției propuse de istoricul francez Pierre Nora în 1997), ca un act procesual şi drept o structură instituţională integrată unui anumit context politic, social şi cultural. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 26,25 lei.

CUPRINS:


Corina Iosif, Bogdan Iancu
Introduction. Inside and Outside the Archive: the Uses of Archives and Archival Practice

I. In the Beginning Was the Archive: Storing as Production of Memory
Mădălina Vârtejanu-Joubert
Débuts de la photographie, débuts de l’archive photographique : Bonfils au Harvard Semitic Museum

Viviana Iacob
Looking for Bauh: Negatives and Prints in the Romanian Peasant Museum Image Archive

Alexandru Iorga
Archives as Ruins: Means of Understanding the Future in an Era of Wrecks

II. Archives: the Purposes of Remembering, the Purposes of Forgetting
Maria Cristache
The “Socialist Modernism” Platform: Online Archives and Knowledge Production in Central and Eastern Europe

Inis Shkreli
Communist Politics of Archives: The Case of the Ethnomusicology Archive at the Institute of Folk Culture in Tirana

Astrid Cambose
“Whose Property Are My Letters?” Inside Monica Lovinescu and Virgil Ierunca’s Archive

Raluca Mateoc
The Aliyah of 1949: Unpublished Migration Requests of Jews from Romania as Vehicles of Memory

III. People and the Never-Ending Archive
Claudia Câmpeanu, Mara Mărăcinescu
Sounding Out the Personal Archive

Iris Șerban, Ioana Popescu, Andra Tarara
The Little White/Black Book of the Ethnological Archive of the Museum of the Romanian Peasant. 2009-2019

Rucsandra Pop, Alexandru Iorga
Making the Documents Speak - A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds

IV. The Archive as Artistic Language
Iosif Király
When Document Becomes Art and Art Becomes Document. Several Art Projects Based on Photographic Collections or Archives

Szilárd Miklós
The Passenger Retrospective of the Minerva Press Photo Archive: Publishing of a Research Infrastructure

V. Fieldnotes and Dialogues
Ionuț Mareș
“Now is the time to include the films produced by the Alexandru Sahia documentary studio in our conversations about the communist past.” An interview with Adina Brădeanu

Călina Bârzu
Reclaiming the Visual Archive of the Furniture Factory in Iași

VI. Book Reviews

Alexandra Urdea, From Storeroom to Stage: Romanian Attire and the Politics of Folklore, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2018, 210 p.
(reviewed by Călin Cotoi)

Inge Daniels, What Are Exhibitions For? An Anthropological Approach, London and Oxford: Bloomsbury Academic, 2019, 256 p.
(reviewed by Gabriela Nicolescu)

Sahia Vintage 5: Ephemeral Film - An Argument for a More Inclusive Film History
(reviewed by Andra Petrescu)






 




înapoi la pagina principală
 
inchis