Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene




12 septembrie – 28 octombrie 2018, Sala Foaier



Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 12 septembrie 2018, de la ora 18, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene.

Expoziția prezintă publicului o mare parte din colecția de peste 500 de icoane pe sticlă transilvănene, aparținând avocatului Gheorghe Mușat și soției sale, profesoara universitară Carmen Mușat. De o mare varietate în ceea ce privește numărul și proveniența iconarilor, remarcabilă pentru grija cu care a fost tratată fiecare icoană în parte, întregul ansamblu beneficiind de intervenții profesioniste de restaurare, colecția se remarcă îndeosebi prin faptul că sintetizează căile pe care au circulat deopotrivă meșterii iconari și modelele pe care aceștia le-au folosit. Expresie a spiritualității românilor din Transilvania, icoana pe sticlă se dovedește, prin filtrul oferit de colecția Mușat, un receptacul al celor mai diverse și mai înalte forme de expresie artistică ale lumii creștine din secolele XVIII-XIX, atât ale părții ei orientale – ortodoxe, cât și a celei vestice, de unde a fost împrumutată și tehnica pictării pe dosul sticlei. Vor putea fi admirate lucrări reprezentative pentru toate centrele artistice cunoscute și toți iconarii râvniți de colecționari și de muzeele de profil, precum Ioan Pop de la Făgăraș, Savu Moga din Arpașu de Sus, Matei Țâmforea din Cârțișoara, Nicolae Cațavei, Simion Poienaru din Laz sau Nicolae Oancea din Vale, dar vor putea fi cunoscuți mai bine și pictori ale căror nume au fost prea puțin sau abia de curând asociate cu icoana pe sticlă, precum Matei Popa din Vale, Ioan Costea Verman, Ioan Popovici, Constantin Boghină junior și Oprea din Săliștea Sibiului și mai ales Ursu Broina din Stoboru, unul dintre pionierii picturii pe sticlă din Transilvania, atestat documentar cu lucrări încă la 1784 și căruia în sfârșit i-a putut fi atribuită o icoană. Toate lucrările expuse vor putea fi admirate și prin intermediul unui amplu catalog, redactat de dr. Ana Dumitran, autoare a mai multor volume dedicate icoanei pe sticlă și inițiatoarea muzeului de artă sacră Museikon, de la Alba Iulia.

GHEORGHE MUȘAT
Originar din comuna Radovanu (jud. Călărași), a decis să devină avocat în primul an de liceu în urma vizionării filmului „Procesul de la Nürnberg”. Îndrăgostit de artă, a frecventat de foarte tânăr anticariatele și atelierele pictorilor, acumulând în câțiva ani o veritabilă colecție. La 32 de ani, a fost arestat și condamnat la 8 ani de detenție în închisoarea Aiud, pentru vina de a fi pledat în favoarea unor oponenți ai regimului comunist, iar colecția i-a fost confiscată. Reprimit în Barou în ianuarie 1990, a devenit unul din pionierii avocaturii de business din România. Casa de avocatură Mușat & Asociații, înființată după reprimirea în Barou, se află de peste 25 de ani în topul firmelor de avocați din România, fiind recomandată cu regularitate de publicațiile străine de specialitate. Banii câștigați din avocatură i-a investit preponderent în artă, fiind un cunoscut colecționar de tablouri, sculptură, tapiserie veche, covoare de rugăciune, mobilier de epocă și icoane pe sticlă.

CARMEN SILVIA MUȘAT
Născută în Buzău, a fost încă din copilărie îndrăgostită de literatură. Pasiunea pentru cercetarea fenomenului literar, din care și-a extras și subiectul tezei de doctorat, susținută în 2000, a transformat-o pe absolventa Facultății de Litere a Universității din București în cadru didactic universitar, membră a Departamentului de studii literare din cadrul aceleiași Universități. Cărțile publicate o recomandă printre cele mai autorizate voci care s-au exprimat în ultimele decenii asupra prozei românești moderne și postmoderne. Căsătoria cu Gheorghe Mușat a adăugat vechii pasiuni una nouă: arta, pe care a învățat s-o iubească susținându-și soțul în adunarea colecției. La rândul său, a fost susținută constant, începând din anul 2000, în inițiativa de editare a revistei de informație și analiză culturală Observator cultural, publicație săptămânală cu apariție print și online premiată de Radio România Cultural în 2006 și 2009 la categoria cea mai bună revistă de cultură, în 2006 fiind nominalizată și la Premiile „Cuvântul”, la aceeași categorie. Din 2007, revista și, implicit, redactorul său șef, Carmen Mușat, au instituit Premiile „Observator cultural” pentru literatură, iar din 2016 programul Observator Lyceum, menit să promoveze scriitorii români contemporani în rândul liceenilor.

Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 28 octombrie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18.

Intrarea este liberă.


 

 




înapoi la pagina principală
 
inchis