Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Call for Papers: Archives and Politics of Memory in Central and Eastern Europe: from Informal Practices to Formal Methodologies




Organiser: National Museum of Romanian Peasant (Bucharest)
Date: 11-12 October 2018
Partners: MA Visual Studies and Society (National University of Political Studies and Public Administration - Bucharest), MA in Anthropology (National University of Political Studies and Public Administration - Bucharest), The Department of Ancient History, Archaeology and Art History at the University of Bucharest.

This workshop addresses an effervescent phenomenon triggered especially in the last decade by the discovery and/or by the (partial or full) opening up of institutional or / and private archives and collections in Central and Eastern Europe. The phenomenon poses a series of challenges such as: defining the right to ownership of individual memory as archived (and therefore institutionalized) memory; grasping the ambiguities which derive from this situation; finding the appropriate forms of retrieval, processing and archiving (some of the documents and objects being in a poor state of conservation); and advancing an ethics of exploiting such objects and the memories they enshrine.
The event will be open to scholars and to any members of the public interested in the above challenges. The workshop will focus on:
• informal practices developed by non-institutional actors – akin to “forensic investigation” (Brădeanu 2007) – to access a myriad types of archives and collections;
• methodologies for the reception, the interrogation, the processing/making use of and the (re)interpreting of archived objects/documents;
• the role of institutional actors who have shown interest in "vehicles of memory" (Confino 1997) and brought them out of the "biographical shadow" into which they had been consigned as a consequence of invisibility-targeted state politics or as a consequence of so-called historical accidents.

We invite submissions from the fields of Sociology, Anthropology, Ethnology, Political Science, History, Media and Cultural Studies that elaborate on, or are inspired by, the following topics:

1. The overlapping of the opening of archives with the spread of information technology. Over the past 20 years, at least two phenomena came to preeminence in archive dynamics. Here we address archives as “realms of memory” (Nora 1997), and we refer especially to archives in fields of humanities and social sciences. On the one hand, we witnessed the abundance and ready availability of information (text, image, sound, etc.) due to the generalized use of information technology. On the other hand, we noticed the diversification of these “realms of memory” by means of a plethora of ways of archiving information: institutional, private or hybrid, i.e. the archives formed following the dispersal of some institutional collections. Additionally, the advancement of new technology occasioned the transformation of the spoken words of the past, or of the testimonies recorded on magnetic tape, into texts, images, and sound archives.. (Ricoeur 2001)
2. Ownership of archives in post-socialist context. In countries of the ex-socialist bloc, the dynamics of archives articulate with the dynamics of the political changes which marked the fall of the socialist regimes. The change of the regime engendered the process of privatization that is the transition from collective to private property. Thus, recourse to archived memory, besides involving ethical and deontological problems, raises issues of ownership of the archived objects. Concomitantly scientific research was endowed with commodity value and became measurable. As a consequence we witnessed the attribution of a market value to archive use, and equally to the function of archives as repositories of memory.
3. The contamination of the logic of the archives by the logic of the database. Over the past 10-15 years, one can observe a contamination of the logic of the archive (tributary as it is to taxonomies related to the logic of different disciplines - history, ethnography, demography, etc.) by the logic of the database. Archived documents exist in an organic relationship with one another, and their reading is done convergently. On the contrary the database surrenders the logic of association of information to the researcher and involves the existence of diversified criteria in the selection and classification of information. The overlapping of archive and database related methodologies in the storing and re-questioning of information raises methodological issues concerning their use as well as ethical issues regarding access to the archived information.
4. Archives and art. Last but not least, the intersection between art and society has generated a scientific field of its own. This field involves forms of artistic expression which archives have themselves inspired. This has led to a situation in which cultural, political and social meanings of archives has come into the spotlight.
The workshop will include individual interventions and establish working discussion groups. Depending on the number of participants it will take place over one or two days.
Two international guests, distinguished in the field, will join our discussions and will give the keynote lectures (which will also be open to the general public). Individual interventions should not exceed 20 minutes.
Travel and accommodation costs will be the responsibility of participants.
The workshop will be followed by the publication of a volume of proceedings.

Please send your abstract (approx. 250 words) and a short professional bio to bogdan.iancu@politice.ro by May 15th 2018. Confirmation of acceptance, together with the invitation for the full paper preparation and presentation at the workshop will be sent until 15th June 2018. Please note that full papers should not exceed 2500 words / 8 pages in length and should be sent to the organizers by October 5th 2018.




înapoi la pagina principală
 
inchis