Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

British Documentary 2018





În perioada 7 februarie – 14 martie 2018, British Council organizează cea de-a opta ediție a proiectului „British Documentary", găzduită de Cinema Muzeul Ţăranului (Studioul „Horia Bernea”). Opt documentare vor fi prezentate publicului, în fiecare seară de miercuri, începând cu ora 19.00.
Filmele sunt subtitrate în limba română, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Documentarele prezentate în această ediție fac parte din colecția celor nominalizate sau premiate la prestigiosul festival de film documentar din Marea Britanie, Grierson „British Documentary Awards”, care promovează și premiază cei mai buni realizatori de documentare din Regatul Unit și din alte țări.

Proiecțiile din cadrul „British Documentary” prezintă teme foarte diverse, pornind de la istorie, film, artă şi ajungând la probleme de factură etică și socială.

Ediția a opta va fi deschisă în data de 7 februarie de documentarul “Mulţumesc pentru ploaie”, ce spune povestea lui Kisilu, un fermier kenyan, pe care îl vedem transformându-se dintr-un simplu tată într-un lider comunitar și, în final, într-un activist pe scena mondială în probleme de ţin de schimbările climatice.

„Versus: Viaţa şi filmele lui Ken Loach” îl aduce în prim-plan pe unul dintre cei mai importanți creatori de film din Marea Britanie și detaliază munca sa de peste 50 de ani atât pe ecran, cât și în afara acestuia. Iar „Atacând diavolul” urmăreşte povestea lui Sir Harold Evans, descris de mulți dintre colegii săi ca cel mai mare ziarist al secolului al XX-lea, cel care a editat Sunday Times într-o perioadă considerată a fi "epoca de aur" a jurnalismului britanic.

Călătoria printre documentare se continuă cu câteva lecții adevărate de supraviețuire alături de „Copiii războiului din Gaza”, urmat de două filme impresionante al căror subiect central este viaţa intimă a femeilor: “În spatele uşilor închise” şi “Deasupra lavoarului”, povestea unui mic salon de coafură din Haifa, Israel, unde femeile din comunităţile arăbeşti și evreiești îşi împărtășesc diferențele și îşi povestesc opiniile despre politică, istorie și iubire.

Seria de documentare se va termina cu două filme de excepție din zona ştiinţei, „În mintea lui Einstein: Enigma spaţiului şi a timpului”, o poveste ce marchează cea de-a 100-a aniversare a celei mai cunoscute lucrări a lui Einstein - Teoria Relativității Generale -, şi “Attenborough şi Dinozaurul gigantic”, o anchetă medico-legală despre ceea ce pare a fi cel mai mare animal terestru cunoscut vreodată.

După deschiderea ediției din București, selecția „British Documentary” va fi difuzată pe parcursul anului 2018 în mai multe localități din România. Programul proiecțiilor și detalii despre filme sunt disponibile pe website-ul și pe pagina de Facebook ale British Council.

British Documentary, ediția VIII, se desfășoară în București în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român.


##



Programul British Documentary, ediția VIII, 7 februarie – 14 martie 2018

• 7 februarie, ora 19.00: Thank you for the rain / Mulţumesc pentru ploaie

• 14 februarie, ora 19.00: Versus: The life and films of Ken Loach / Versus: viaţa şi filmele lui Ken Loach

• 21 februarie, ora 19.00: Attacking the Devil / Atacând diavolul

• 28 februarie, ora 19.00: Children of the Gaza War / Copiii războiului din Gaza

• 7 martie, ora 19.00: Behind Closed Doors / În spatele uşilor închise
 
ora 20.00: Women in sink / Deasupra lavoarului

• 14 martie, ora 19.00: Inside Einstein's Mind: The Enigma of Space and Time / În mintea lui Einstein: enigma spaţiului şi a timpului
ora 20.00: Attenborough and the Giant Dinosaur / Attenborough şi dinozaurul gigantic



 




înapoi la pagina principală
 
inchis