Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Țăranii, agricultura și subvențiile




Conferințele de la Șosea
Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături
27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 aprilie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului, la conferința Țăranii, agricultura și subvențiile: promisiuni și înfundături.

Conferința este susținută Bogdan Iancu (MNȚR/SNSPA) și Monica Stroe (SNSPA)

Intrarea este liberă.

În ultimul deceniu, după integrarea României în UE, subvențiile agricole au devenit o sursă de venit foarte importantă pentru gospodăriile rurale autohtone. Exigențele sistemului de subvenții agricole și de mediu promovate de Politica Agricolă Comună (PAC) necesită eforturi de înțelegere și adaptare din partea țăranilor angajați în agricultura de semi-subzistență. Rolul distribuit acestora pare să îi proiecteze mai degrabă în poziția de custozi ai naturii decât în cea de producători de alimente. În plus, legitimitatea și continuitatea anumitor utilizări tradiționale ale terenurilor și a resurselor naturale sunt reconfigurate radical.
Plecând de la o serie de exemple etnografice, Bogdan Iancu și Monica Stroe vor investiga care sunt înțelesurile, efectele și răspunsurile locale ale practicării agriculturii în relație cu regimul subvențiilor.



 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis