Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Sărbătorile din luna august




1 august: Intrarea în postul Sfintei Maria; Macaveii
Se vorbeşte de cinci sau şapte Macavei. Se ţin pentru sănătate, mai mult de femei. Este cu totul interzis să culegi cânepă. De Macavei e ultima oară când mai poţi să iei din stupi miere.

6 august: Schimbarea la Faţă (Probejenia)
După ce a împlinit 33 de ani, Iisus a început să spună ucenicilor că el va trebui să meargă la Ierusalim unde va pătimi multe şi va fi omorât. Ucenicii s-au întristat. Apoi, însoţit de ucenici şi de popor, Iisus s-a dus la muntele Taborului, unde a urcat împreună cu Petru, Iacov şi Ioan.
Ca să se roage, s-a îndepărtat de cei trei, iar aceştia au adormit.
Când s-au deşteptat, Iisus li s-a înfăţişat Schimbat la Faţă, adică strălucind de slavă dumnezeiască. L-au văzut vorbind cu doi bărbaţi care erau Proorocul Moise şi Proorocul Ilie.
Începe să îngălbenească frunza în pădure. Cerbii spurcă apele, care încep să se răcească. Târâtoarele caută ascunzişuri. Berzele se pregătesc de plecare. Cerul se deschide. Se face pomană de struguri. Când guşti prima boabă, spui „boabă nouă în gură veche“. Fetele se spală pe cap în această zi.

15 august: Sfânta Maria Mare
Se povesteşte că la Adormirea Maicii Domnului a fost jale mare. Pomii cu roadele cele mai frumoase s-au întâlnit şi, dând fiecare ce avea mai bun, au închipuit un pom care a fost purtat în fruntea procesiunii. Bostanul şi porumbul au făcut un buchet din floarea soarelui pe care l-au pus pe coşciug. De atunci, bostanul şi porumbul îngălbenesc la sărbătoarea Adormirii. La românii din Balcani este sărbătoarea cea mai mare, când toţi se întorc din călătorii şi fac nunţi. La toţi românii, legendele despre Maica Domnului sunt foarte numeroase. Temele lor sunt naşterea Fecioarei, Buna Vestire, istoriile cu Trif Nebunul care o ia în râs şi Maica îl blestemă, naşterea Mântuitorului, răstignirea, căutarea Mântuitorului, Adormirea Maicii Domnului, călătoria în Iad şi minunile făcute de Maica Precesta.
În dimineaţa acestei zile oamenii merg la biserică. Se dau la pomană pentru morţi struguri, prune, faguri, de miere. Se face horă în sat.

Adormirea Maicii Domnului
Cu trei zile înainte de a o lua la sine, Hristos a trimis un înger la Maica sa pentru a-i face cunoscută mutarea la viaţa cerească. Ea s-a bucurat şi a urcat pe Muntele Măslinilor ca să se roage.
După aceea a venit acasă, a pregătit tot ce trebuia pentru înmormântare, şi-a împărţit hainele văduvelor sărace, a promis vecinilor că nu-i va uita şi îi va ocroti, apoi s-a culcat în pat, s-a rugat pentru vieţuirea în pace şi şi-a dat sufletul.
Atunci s-a auzit un tunet mare şi pe la marginile lumii au venit Apostolii lui Hristos. Petru a fost cel care a început cântarea de îngropăciune şi toţi i-au purtat patul până în satul Ghetsimani, unde i-au pus trupul în mormânt. Din rânduiala lui Dumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornic să vadă chipul Maicii Sfinte şi mormântul a fost deschis pentru el. Dar n-a mai fost găsit decât giulgiul. Maica Domnului, cu trup cu tot, urcase la ceruri purtată de îngeri.




înapoi la pagina principală
 
inchis