Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

PURTATE CU TENDA, ADUNATE ÎN SERTARE





O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane - sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Timp de mai bine de un an, proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe] a constituit, prin cercetări de teren în sate și orașe din România și din Balcani, un prim fond de patrimoniu imaterial al comunităților de aromâni, care urmează să alcătuiască arhiva digitală a proiectului. Un instrument viu de (auto)reprezentare pentru comunitate, un produs cultural unic, primul de acest fel din Sud-Estul Europei, arhiva va deveni accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, internațional, începând cu anul 2018.

Muzeul Național al Țăranului Român demarează din aprilie 2017 campania Purtate cu tenda, adunate în sertare, în care comunitatea aromână din țară, în special, dar și publicul larg, sunt invitate să contribuie la dezvoltarea arhivei cu mărturii ale locurilor natale, ale drumurilor prin Balcani și ale vieții aromânilor din ultimii 80 de ani. Căutăm și colectăm povești de familie, înregistrări audio, video, fotografii, sunete și muzici tradiționale, jurnale, documente, obiecte-martor ale culturii aromâne, care, prin încărcătura simbolică și a trecerii timpului, pot dezvălui generațiilor viitoare elemente ale identității și istoriei culturale a acestei comunități.

În demersul de recuperare și conservare a patrimoniului cultural al aromânilor, campania se va derula la nivel național și își propune să atragă autoritățile locale din București, județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Mai multe informații despre campanie se găsesc pe pagina de Facebook a proiectului (Facebook/Cu Tenda) și la adresa de e-mail: arhivacutenda@gmail.com


Proiectul CU TENDA („călătorind cu cortul”) este realizat de către Muzeul Național al Țăranului Român în parteneriat cu trei țări din Europa – Bulgaria, Republica Macedonia și Italia și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.


 


înapoi la pagina principală
 
inchis