Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

„Poveşti de seară... meţeriste”




Mai mult ca oricând, copiii au nevoie, în această perioadă, de personaje de poveste ca să învețe diferența dintre bine și rău, să înțeleagă lumea în care trăiesc, să se adapteze schimbărilor acesteia și, nu în ultimul rând, să se exprime în relația cu ceilalți. Dragostea pentru cărți se transmite prin lectură. Iar actul lecturii trebuie încurajat din primii ani ai vieţii. Unii părinţi marchează momentele dinaintea somnului de seara a copilului prin ceea ce numim „povestea de seară”, care ajunge, cu timpul, să joace un rol esenţial în ritualul cotidian al celui mic.

Vă invităm, aşadar, la „Poveşti de seară... meţeriste”. Noi, specialiștii din Muzeul Țăranului, am selectat mai multe povești și legende pe care le citim, le înregistrăm şi vi le oferim spre ascultare pe paginile de socializare ale MNŢR, în serile de luni, miercuri şi vineri, de la ora 20:00.

Vă așteptăm cu drag!
 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis