Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI




4 august - 27 septembrie 2017, Sala Tancred Bănățeanu


Vernisajul expoziției: vineri, 4 august 2017, orele 19


Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuie, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranții români în țară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, plecați din cauza situației economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică.

Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. Minunata lume nouă prezintă exemple de case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie. În străinătate lucrează de obicei în construcții, în sectorul menajer, al serviciilor de îngrijire a bătrânilor sau în agricultură. Banii puși deoparte sunt investiți în construirea unor case mari în localitățile din care provin. Casele nou construite ajung însă să fie locuite foarte rar. Vârstnicii rămași în țară continuă să locuiască în propriile case, ocupându-se de îngrijirea nepoților și a caselor nelocuite. Numai de Crăciun, Paște și în luna august satele se animă prin întoarcerea celor plecați. În luna august au loc numeroase nunți fastuoase, după care satele amuțesc din nou.

După ce a fost prezentată în perioada noiembrie 2015 - iunie 2016 la Muzeul Culturilor Europene din Berlin și la Collaboratorium Berlin, Minunata lume nouă a pornit într-un turneu în mai multe orașe din România, prima oprire fiind la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Începând cu luna august expoziția itinerantă ajunge și la București, unde va fi găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român.

La București expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din 4 proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului.
Documentarele vor fi difuzate în original, cu subtitrări în limba engleză.

Vineri, 1 septembrie, 18:30
Aici... adică acolo
România, 2012, R: Laura Căpățână Juller, 76'
Ani și Sanda sunt două fete din Maramureș, care au crescut cu bunicii. Părinții lor sunt la muncă în Spania, ca atâția alți români. Când au plecat, proiectul lor comun părea promițător: cu banii câștigați în Spania vor construi o casă în care toată familia va fi fericită. După mai bine de zece ani, socoteala de acasă nu pare să se fi potrivit însă cu realitatea; iar casa e departe de a fi gata. Laura Căpățână Juller le-a însoțit pe Ani și pe Sanda timp de trei ani, urmărind frământările unor copile devenite adolescente în absența părinților.

După proiecția filmului, regizoarea Laura Căpățână Juller și monteurul Dana Bunescu vor participa la o discuție cu publicul.
 







Sâmbătă, 9 septembrie, 18:30
Primele două părți ale trilogiei The Last Peasants
UK, 2003, R: Angus Macqueen, partea I 49', partea II 49'
Angus Macqueen narează în trilogia sa povestea a trei familii din satul Budești, Maramureș. Aceste familii au în comun faptul că unul sau mai mulți membri au hotărât să emigreze ilegal în Uniunea Europeană, pentru a lăsa în urmă problemele economice de acasă. În timp ce prima parte intitulată Journeys prezintă realitatea cu care se confruntă migranții, a doua parte, Temptation, aduce în discuție conflictul cultural și așteptările diferitelor generații din România rurală.
 



Miercuri, 20 septembrie, 18:30
Searching for Patrick
România, 2016, R: Daniel Djamo, Oana Popan, 98’
Comuna Certeze din județul Satu Mare este renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franța și în alte țări din Vestul Europei. Căutarea lui Patrick nu urmărește să îl găsească pe acesta, așa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuși. Filmul urmărește mitul comunei Certeze și încearcă să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case.
 



Duminică, 24 septembrie, 18:30
Waiting for August
Belgia, 2014, R: Teodora Ana Mihai, 88’
Georgiana Halmac va împlini în iarna aceasta cincisprezece ani. Ea trăiește în orașul Bacău împreună cu cei șase frați. Mama lor a fost nevoită să își părăsească copiii pentru a le asigura existența, lucrând în Italia, în orașul Torino. Nu se va întoarce înainte de începerea verii. Georgiana este nevoită să improvizeze din mers, conversațiile telefonice cu mama ei fiind singurele puncte de reper.
 









 



Expoziție curatoriată de Beate Wild și Raluca Buțincu Betea

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală și de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin și Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român.
Finanțat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien și Institutul Cultural Român din București.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 septembrie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Informații suplimentare: bravenewworld.komsoe.eu // www.muzeultaranuluiroman.ro




FOTO 1: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu



FOTO 2: Certeze, 2011 © Petruț Călinescu



FOTO 3: Certeze, 2011 © Petruț Cǎlinescu



FOTO 4: Cajvana, 2012 © Petruț Călinescu



FOTO 5: Marginea, 2009 © Andra Jacob Larionescu



FOTO 6: Paris, 2011 © Petruț Cǎlinescu



Foto poster: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis