Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Maramureșul după 20 de ani




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 iunie 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Kathleen Laraia McLaughlin, profesor la Loyola Marymount University in Los Angeles, fotograf, și dr. Monica Cure, cercetător independent, autor al Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century https://www.upress.umn.edu/book-division/books/picturing-the-postcard, vor susține conferința Maramureșul după 20 de ani.
Conferința se va desfășura în limba engleză și va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

Cum arată schimbările din ultimii 20 de ani într-o regiune-emblemă a tradiției și ruralității din România? Fotograful de origine americană Kathleen Laraia McLaughlin a trăit în perioada 1999-2000 în satul Sârbi din Maramureș și a fotografiat oamenii locului și activitățile lor. Începând cu 2002 până anul acesta inclusiv, Kathleen a revenit de mai multe ori, ca bursieră Fullbright, în satul Sârbi. Evoluția ca fotograf a lui Kathleen a fost paralelă cu dezvoltarea satului. Dacă în 1999 găseai cu greu pe cineva cu aparat de fotografiat în sat, în 2019 nu prea mai găsești pe cineva fără telefon cu cameră de fotografiat. Progresul a venit la pachet cu unele pierderi. Să aibă sătenii mai multă putere acum? Care mai e rolul fotografului, mai ales al celui venit tocmai din SUA, când toată lumea face poze? Kathleen explorează astfel de întrebări în lucrările ei recente, pe care le va prezenta în cadrul Conferințelor de la Șosea.

Prezentarea lui Kathleen va fi urmată de o discuție moderată de Monica Cure, despre întrebările și emoțiile pe care le stârnește documentul fotografic. Ce înseamnă pentru publicul urban schimbările din viața satului? Cum ne raportăm la aceste schimbări și de ce? Ce implicații au ele pentru identitatea și viitorul nostru?


 


înapoi la pagina principală
 
inchis