Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Le Taraf de Haïdouks și Fanfara Ciocârlia. Despre identitate și reprezentare prin muzică




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 mai 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la prima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Le Taraf de Haïdouks și Fanfara Ciocârlia. Despre identitate și reprezentare prin muzică.

Speranța Rădulescu este autorul a numeroase cărți, articole și discuri consacrate muzicilor orale din România, publicate în țară, în Europa și în Statele Unite. A avut norocul ca, în tinerețe, să-i cunoască, înregistreze și promoveze pe muzicanții din satele Clejani și Zece Prăjini, pe care i-a însoțit de altfel în primele lor turnee internaționale: cu alte cuvinte, îi cunoaște bine pe cei la care intenționează să se refere.

 Intrarea este liberă.


 




înapoi la pagina principală
 
inchis