Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie




Conferințele de la Șosea

30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 30 martie 2017, orele 18, la Clubul Țăranului la conferința Cântece la comandă în comunitățile de aromâni sau memoria ca istorie.
 

Conferința este susținută de Corina Iosif, cercetător MNȚR.


Intrarea este liberă.


În tradiția aromânilor, amintirea anumitor evenimente care au marcat viața unei familii sau a unei comunități este păstrată, de multe ori, de cântece special făcute pentru asta. Rapsozi comunitari creează astfel de cântece fie la cererea celor interesați a-și face cunoscută povestea, fie considerând că întâmplarea, sau situația pe care o vor descrie are valoare exemplară și trebuie păstrată, în memoria tuturor, prinsă într-un text de cântec.
 

Corina Iosif, cercetător la Muzeul Țăranului, vă propune o discuție despre cântecele făcute la comandă și despre importanța lor în construirea unei memorii împărtășite în comun în grupurile de aromâni. Prezentarea va fi urmată de câteva cântece aromâne interpretate de Florentina Costea.


 

 




înapoi la pagina principală
 
inchis