Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

ANUNȚ





În ultima zi de iarnă a plecat dintre noi, la cele veșnice, doamna Hedwig Maria Formagiu, decanul de vârstă al muzeografilor din România.

S-a născut în 1923, la Cernăuți. A fost studenta lui Camil Ressu la Institutul de Arte Plastice din București și a slujit cu dăruire patrimoniul tradițional și Muzeul de Arta Populară timp de 5 decenii.
A făcut parte din echipa distinsului om de cultură prof.Tancred Bănățeanu, alături de colegii de generație Milcana Pauncev, Marcela Focsa, Silvia Zderciuc și de generațiile de muzeografi tineri la formarea cărora a contribuit.

A avut o viață împlinită atât ca soție, cât și ca mamă, dar și o carieră impresionantă. A condus campanii de cercetări și achiziții, a publicat lucăari fundamentale despre portul popular, a coordonat realizarea expoziției de bază a muzelui în 1975 (fostul Muzeu de Artă Populară), a organizat zeci de expoziții în țară și în străinătate, făcând cunoscută arta populară românească.

A primit numeroase premii și distincții, dar mai presus de toate a iubit pământul țării, a iubit muzeul și toate comorile aflate în colecții.

Fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică!

Drum drept, în lumină, doamnă! 




înapoi la pagina principală
 
inchis