Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeul Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de caramidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mânastiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea masurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proportţi, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor




A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze problematica tradițiilor, atât din punctul de vedere al rolului lor de cultură reprodusă și transmisă din generație în generație, cât și ca un construct intelectual și chiar și ca domeniu al pieței. Tema este propusă de către antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Scoala Națională de Științe Politice și Administrative, coordonator al acestui număr, împreună cu Bogdan Iancu și Corina Iosif, cercetători la Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț: 23,63 lei

Contents
BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY


Two Introductions

Vintilă MIHĂILESCU
Creative Traditions and Ecology of Heritage

Corina IOSIF and Bogdan IANCU
In brief

I. Social Usages of Traditions

Marta JECU
Tradition and Architectural Representation

Augustin IOAN
Retrofuturism. A Revisited Concept for Religious Architecture

David DIACONU
(Re)establishing Institutions as Tradition. A Fieldwork-based Analysis of Obște’s Commons’ Management Institutions

Chris BAKER
Reinventing Mountain Food Traditions and Small Farm Survival in Southern Appalachia

II. Political Usages of Traditions

Andrea MEMBRETTI, Pier Paolo VIAZZO
Negotiating the Mountains. Foreign Immigration and Cultural Change in the Italian Alps

William WESTERMAN
Kayaktivism: The Anthropology of Protest, Craft, and the Imagination

III. Traditions on Display

Magdalena BUCHCZYK, Gabriela NICOLESCU, Alexandra URDEA
Forging Folklore, Disrupting Archives: Curatorial Explorations between Tradition and Innovation

Anca-Maria PĂNOIU
A Sense of Past: Usages of Objects in Naïve Museology

IV. Traditions in Dialogue

Raluca OPREA-MINOIU, Cosmin MANOLACHE, Ana PASCU, Ciprian VOICILĂ, Ruxandra GRIGORESCU, Mirela FLORIAN, Beatrice IORDAN, Lidia STAREȘ, Valentina BÂCU
Atelierul de creativitate. A Sentimental Dossier

Corina IOSIF
Creative Traditions Forum: the Project and the Team

Bogdan IANCU
Inside the Creative Traditions Workshops

V. Book Reviews

Christoph BRUMANN, David BERLINER (eds.), World Heritage on the Ground, Ethnographic Perspectives, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2016, 327 p. (reviewed by Vintilă MIHĂILESCU).

Margaret BEISSINGER, Speranţa RĂDULESCU, Anca GIURCHESCU (eds.), Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, 2016, 311 p. (reviewed by Claudiu OANCEA).



  




înapoi la pagina principală
 
inchis