To Virtual Tour
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile de lemn sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o convingătoare demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea poporului român, ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa românilor transilvăneni: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii.

Cu alte cuvinte, bisericile de lemn reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a poporului român de pretutindeni.

Bisericile de lemn oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: "creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile" ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare "că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru".

Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn se instituie în martor ocular îl subliniem pe acela privind procesul etnic intervenit în aşezările transilvănene în condiţiile istorice date. Sărăciţi, lipsiţi de drepturi şi de posibilitatea întreţinerii unei şcoli proprii, în urma unei îndelungate rezistenţe, au fost fie deznaţionalizaţi, fie alungaţi de pe glia străbună.

Pentru românii din satele de pe Mureş, Arieş şi Târnave bisericile de lemn sunt martori ai consecinţelor grave ale acţiunilor de deznaţionalizare la care au fost supuşi, însoţite adesea şi de persecuţii religioase. De aceea ei vedeau în lăcaşurile religioase de lemn şi însemne ale speranţei de eliberare naţională.

Privind situaţia sub acest aspect, putem înţelege remarcabila valoare a bisericilor de pe Mureş: de la Porumbeni, în al cărui lemn se păstrează slova secolului al XVI-lea, a aceleia de la Văleni (fosta Oaia), ridicată în 1695 - 1696, sub protopopul Toader "cu îndemnarea şi toată cheltuiala satului", a aceleia de la Păcureni sau a aceleia de la Valea (fostă Iobăgeni), ridicată din temelie "de cinstiţii săteni, în locul celei risipite", a aceleia de la Sântandrei - Miercurea Nirajului.

Bisericile de lemn au adus, din adâncul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, modele decorative, elemente care le-au conferit atributul de documente ale plămădirii, ale existenţei şi dăinuirii poporului român, ale spiritului său creator.

Fiind creaţie ţărănească, au multe trăsături comune cu casa tradiţională: dimensiuni apropiate de cele ale casei, sunt construite din aceeaşi materie primă (lemnul), în aceleaşi tehnici (de tipul "blokbau" sau "în cununi"). În ceea ce priveşte planul de construcţie, bisericile de lemn (ca şi a bisericile de zid) cuprinde: pronaosul, naosul şi altarul, dispuse pe axul longitudinal al construcţiei la care, în unele cazuri, se adaugă pridvorul sau prispa (aşa cum se întâlneşte mai ales în Transilvania şi uneori şi în Oltenia, Muntenia sau Moldova). Aceste monumente au o unitate arhitectonică remarcabilă în care ştiinţa folosirii spaţiului se manifestă în linii şi volume ce exprimă forţă şi graţie, îndrăzneală, dar şi echilibru, măsură.

Decorul bisericilor de lemn este şi el asemănător cu acela al caselor ţărăneşti (începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate adesea în forma unui cap de cal stilizat şi până la căpătâiele căpriorilor ce susţin streaşina acoperişului surprindem desfăşurarea aceluiaşi sistem ornamental). Astfel, alături de motivele liniare şi compoziţiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejul, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinţi, îngeri, scene din Ciclul Christologic etc.) realizat de ţăranii - zugravi se supune aceloraşi legi ale echilibrului şi măsurii.

Unele aspecte legate de tehnica de execuţie sau desfăşurarea iconografică sunt impuse de formele speciale ale arhitecturii în lemn şi de modul de preparare a acestui material spre a servi ca suport unei "podoabe trainice". Registrele picturale cuprind în general tâmpla şi icoanele, altarul, bolţile sau tablourile ctitorilor. Ca tehnică de execuţie întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad (Groşii Noi, Juliţa şi Troaş) şi Hunedoara (Lunca Moţilor şi Bejan) care fac obiectul acestei prezentări, datând din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt o elocventă dovadă a măiestriei meşterilor zugravi - ţărani.

Deşi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

De asemenea se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

Din punct de vedere stilistic, pictura acestor biserici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat componenta gotică va deveni mai palidă iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de aportul substanţial al experienţelor bizantine).

Mica "rezervaţie arhitectonică" alcătuită din bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Arhitectura Interbelică a Bucureştiului şi Regalitatea




1 7. 1 0  –  3. 1 1. 2 0 1 9

VERNISAJ: 17 OCTOMBRIE 2019, ORA 18:00


La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau,
 Șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.      


„Pentru arhitectura Bucureștilor, deceniul al IV-lea al secolului trecut a fost cel al unei modernități pe care nici o altă capitală din estul european nu a cunoscut-o.”

Academician Răzvan Theodorescu
Vicepreşedintele Academiei Române
 

Sub Auspiciile Familiei Regale a României, Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România și de Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, are onoarea să vă invite la vernisajul expoziţiei „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea” din data de 17 octombrie 2019, ora 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau, șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.
 

Expoziţia pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european. Aceasta va fi deschisă publicului larg în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În 2017, 2018 şi 2019 expoziţia a fost itinerată în Europa: Bruxelles – Belgia, Barcelona - Spania, Stockholm – Suedia, Londra – Marea Britanie dar și în România: la Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București, la Castelul Pelișor - Muzeul Național Peleș și la Palatul Regal - Muzeul Naţional de Artă.
 

Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea”, semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg, cuprinzând panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est - europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu realizat, în mare parte, în perioada interbelică.
 

În cadrul perioadei de desfășurare a expoziției, 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, sunt incluse și o serie de conferințe si workshop-uri tematice inițiate de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de partenerii săi. În cazul acestor activități interactive, se abordează teme precum creativitatea în artă, design, arhitectură, literatură, teatru, dans și audiovizual menite să
încurajeze dialogul multidisciplinar, dar și să apropie un public numeros de creațiile marilor arhitecți români de patrimoniu.
 

Cu această ocazie dorim să mulțumim, pentru sprijinul acordat, partenerilor noștri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Academia Română - Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Național Peleș, Centrul Cultural Expo Arte, Kinvision Media, Robertc Studio, Lucas & Partners Arhirectură Studio, „Art for You” Dance School, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București, Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ioan N. Socolescu” București, dar și sponsorilor noștri: Dacora Print și M.N.G. ART.
Ne exprimăm gratitudinea față de toți colaboratorii și instituțiile de prestigiu din țară și străinătate, care au susținut cu profund interes acest proiect cultural.
 

ARGUMENT
Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care au adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerat capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.
Expoziţia valorifică nivelul extraordinar al creativităţii arhitecților români din perioada interbelică și demonstrează că vasta producție de opere arhitecturale din București a avut un rol important, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.
 

SCOP
Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitate arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.
Expoziţia dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor culturale ale cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.
Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc - prin acest proiect - o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii la justa valoare, acestea reprezintând simbolul perenităţii româneşti. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, proiectul aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
 

JUSTIFICARE
În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat), cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza detaliată a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenul arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.
 

CE ESTE?
Expoziţia „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” are la bază o cercetare de actualitate, bine documentată fotografic, care se dorește a fi un mijloc de familiarizare critică cu operele unora dintre cei mai reprezentativi arhitecți români ai stilului modern.
„ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” prezintă sursele formale şi teoretice ale arhitecturii moderne românești din ariile urbane şi expune operele arhitecţilor români interbelici.
Prezentarea unor documente relevante şi o analiză a operelor acestora fundamentează conținutul proiectului, care evidenţiază şi argumentează cum s-a reflectat raționalismul european în arhitectura românească din perioada interbelică în deosebi în București. Raționalismul european, expresie a măsurii şi echilibrului, a aspirat constant la concizie, puritate, frumuseţe, eleganță.
 

CUI SE ADRESEAZĂ
Expoziţia se adresează în primul rând arhitecților, dar și publicului larg interesat de arhitectura modernă din Bucureștiul anilor ’30, care doresc să își lărgească orizontul cultural. Aceasta contribuie la o mai bună înțelegere a arhitecturii moderne românești în contextul modernității europene.
Expunerea se alătură cu competență numeroaselor proiecte expoziționale de istorie și teorie a arhitecturii, prin care o tânără generație de arhitecți români lărgesc considerabil aria cunoașterii trecutului nostru apropiat în context european și mondial.
 

CATALOGUL EXPOZIŢIEI
Creațiile marilor arhitecți moderni primesc prin acest album al expoziției „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, realizate de dr. arh. Luca Matei Stoian – alături de acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Ramona Mihăilă și arh. Alexandra Dana Mărășescu - o cheie de lectură suplimentară și un argument în favoarea aprecierii lor la justa valoare. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, cartea aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
Expoziţia, componentă a proiectului cultural „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european.
 

DESPRE AUTOR
„Luca Matei Stoian este reprezentantul unei generații tinere de arhitecţi extrem de promiţătoare, aş spune, foarte europene. Este produsul Şcolii Româneşti de Arhitectură, este elevul unuia dintre importanţii profesori ai Universităţii de Arhitectură, prietenul meu prof. arh. Sorin Vasilescu.
Ceea ce a reuşit arhitectul Luca Matei Stoian este să realizeze o expoziţie absolut remarcabilă, cu o deschidere de orizonturi şi ea absolut remarcabilă.
În orice caz, lui Luca Matei Stoian îi datorăm această deschidere, care nu contează numai pentru istoria arhitecturii, ci contează pentru întreaga istorie a culturii româneşti.”
 

Academician Răzvan Theodorescu,
Vicepreşedintele Academiei Române
 

Luca Matei Stoian este doctor arhitect, membru al Ordinului Arhitecţilor din România, membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, artist vizual, designer, bursier „Vasile Pârvan” (2012-2014) la „Accademia di Romania”, Roma, Italia, unde realizează expoziţii internaţionale personale şi colective de artă şi arhitectură. Susţine prelegeri şi conferinţe la facultăţi de design şi arhitectură din Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Germania şi Danemarca. Din 2019 este presedintele Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.
 

În România, în 2013, câştigă premiul secţiunii „Imagine de Arhitectură” la Anuala de Arhitectură cu fotografia „Palazzo della Civilta Italiana Colosseo Quadrato”. Bazându-se pe o cercetare amplă şi bine documentată, câştigă, în 2015, finanțarea a Ordinului Arhitecților din România cu proiectul editorial intitulat „Reflexe ale arhitecturii moderne italiene în arhitectura românească” şi, în 2016, cu proiectul editorial „Interferențe arhitecturale italiene în arhitectura modernă românească”.

În 2017, obține finanțarea oferită de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București ARCUB, cu proiectul cultural „Arhitectura Interbelică a Bucureștiului și Regalitatea”, în cadrul Programului cultural „București - oraș participativ”. Din 2018, sub auspiciile Familiei Regale a României, proiectul se itinerează în Europa cu sprijinul Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 3 noiembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.


Preț bilet: adulţi - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei


 

 


 




back to main page
 
closed