Catre Tur Virtual
Ethnophonie este o colecţie de CD-uri editată de muzeu cu sprijinul Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş, care construieşte o imagine de ansamblu asupra muzicilor de tradiţie orală din România şi ţările vecine. Colecţia conţine muzici săteşti şi orăşeneşti ale românilor, dar şi ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor şi aromânilor.
Interpreţii sunt muzicieni, tarafuri şi fanfare populare de elită. Printre ei, celebrităţi: taraful „Haidouks” din Clejani, fanfarele din Zece Prăjini, taraful „Ardealul” din Gherla, grupul Iza din Maramureş.
Discurile sunt însoţite de broşuri bilingve incluzând informaţii, comentarii etnologice, versuri şi fotografii.
Ethnophonie este o colecţie de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincţii occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franţa (2005) şi Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

Mai multe informaţii pe www.ethnophonie.ro

De Sânziene // Atelier, expoziție, și povești cu Daniela Plugaru




24 iunie 2017, orele 12-14, Sala Acvariu



De Sânziene, sâmbătă, 24 iunie 2017, de la ora 12, Muzeul Național al Țăranului Român vă invită la un atelier, o expoziție și povești despre plantele de leac cu Daniela Plugaru.

Cei prezenți vor asculta povești despre Sânziene, vor împleti coronițe, vor afla despre beneficiile sânzienelor și ale altor plante de leac.

În Sala Acvariu, veți putea admira o mică expoziție cu ii din Galeria de Artă Țărănească.

Participarea la atelier este gratuită, dar se face pe bază de înscriere la adresa de mail: galeriemtr@yahoo.com

De asemenea, participanții sunt rugați să aducă flori de câmp pentru împletirea coronițelor.

Coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu


Obiceiuri din bătrâni:


24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcție de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ținere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj [...] În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relația cu Sânzienele, niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători.
Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. [...] De Sânziene este interzis să te scalzi.
În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!

Irina Nicolau - Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

 


 


înapoi la pagina principală
 
inchis