Archive for the 'conferinţe' Category

Page 2 of 3

Între Şantiere
Indiciul UNU

După cum ai aflat deja, între 5 şi 12 februarie 2010, Muzeul Ţăranului Român te invită să cauţi urmele fostului Muzeu de Istorie a Partidului Comunist, a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România în actuala expoziţie permanentă. Ce afli abia acum este că tot noi te ajutăm să şi trişezi.

În fiecare zi, cât timp obiectele comuniste vor bântui expoziţia permanentă, noi le vom demasca aici pe blog: cine sunt, de unde vin, cu cine colaborează şi, mai ales, unde se ascund.

Mai mult, dacă ai informaţii în plus despre obiectele prezentate, lucruri pe care dânsele le ascund, aspecte din cariera lor trecută pe care le ţin sub tăcere, nu ezita să laşi aici o mică notă informativă. Ne interesează de asemenea şi părerile tale despre experimentul pus la cale în această săptămână. E cu folos? E degeaba? Te pune pe gânduri sau te pune pe fugă?

Cele mai interesante comentarii, recenzii de expoziţie, luări de poziţie, sugestii şi sesizări vor fi premiate cu o vizită ghidată în subsolurile Muzeului, în colecţiile care au supravieţuit Muzeului Partidului Comunist.

Începem?

Obiectul zilei de azi este o matriţă de tipărit manifeste. E un obiect simplu, de lemn cu un mesaj hotărât: Guvernul fascist este caput! Se poate specula că ar fi funcţionat şi ca un fel de stencil interbelic, putând fi aplicat nu numai pe hârtie ci şi pe ziduri.

IMG_8595-01

Multă vreme ne-am îndoit de autenticitatea acestui obiect. El provine cu siguranţă din fostul Muzeu al Partidului dar fişa lui s-a pierdut (ca de altfel şi fişele celorlalte obiecte care au rămas în posesia noastră) aşa că nu îi putem trasa istoria mai departe. Un specialist în prese şi tiparniţe ne-a spus că lemnul e îndeajuns de vechi ca să fie din perioada interbelică sau al doilea război mondial. În plus, obiectul pare destul de folosit ceea ce invalidează supoziţia ca ar fi fost creat după 1945 doar pentru a fi expus în muzeu.

Un obiect original al comunismului ilegalist?

Simina Bădică

Conferinţele de la Şosea
De la camera bună la living

Casa dinainte, odaia curată, camera de sărbători, casa de parade, camera cu mobilă, living…

Oricum i-am spune, în ea sunt rânduite: cergi în crengi, lepedeu cu colţi, făţoi de rudă, ştergare, cojoace-sugne-cămeşi, talgere, icoane, păretare, dar şi jucării made in China, covoare turceşti sau bibelouri…

Un lucru este clar: locuinţa rurală nu mai este ceea ce a fost şi toată suflarea satelor îşi doreşte să trăiască altfel! Dar cum? Şi de ce?

Vino marţi, 10 noiembrie, la ora 18:30, la Clubul Ţăranului, la o nouă ediţie din ciclul Conferinţelor de la Şosea!

Dezbatem pe-ndelete tema De la camera bună la living.

PICT0538

Participă:

Vintilă Mihailescu, antropolog,

Anamaria Iuga, etnolog,

Bogdan Iancu, antropolog.

Radu Cosaşu – povestitor la Şosea

Aseară am patricipat la una dintre cele mai reuşite ediţii ale “Povestitorilor de la Şosea” de până acum.

Lume multă, un moderator mucalit şi un scriitor care a captat atenţia publicului timp de vreo oră cu texte publicate de-a lungul anilor.

Radu Cosaşu a fost aplaudat îndelung de public ceea ce l-a făcut să mai citească unul din textele sale după care a răspuns cu umor diferitelor întrebări care i-au fost puse.

Fotografiile au fost făcute de Mircea Struţeanu.

IMG_2867

IMG_2864

IMG_2871

IMG_2854

Mai multe imagini de la “Povestitori” am publicat pe facebook MŢR.

Remembering Communism – conferinţă la MŢR

Muzeul Ţăranului Român găzduieşte la Studioul Horia Bernea, în perioada 1-3 octombrie conferinţa internaţională Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory on Communism.  (Amintindu-ne comunismul. Perspective teoretice asupra memoriei comunismului). Publicul interesat este invitat să ia parte la lucrările conferinţei ce încheie un proiect de cercetare de doi ani susţinut de Volkswagen-Stiftung şi organizat de Univesitatea din Leipzig. Conferinţa va include lucrări teoretice dar şi filme documentând procesul de rememorarea a comunismului în ţările estice, cu accent pe cazurile român şi bulgar.

AA010

Discuţiile nu vor ocoli subiecte precum nostalgia şi condamnarea comunismului, nume de străzi şi bibelouri, comunismul la muzeu şi în cărţile şcolare, memorie generaţională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală.

Joi, 1 octombrie, conferinţa se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cişmigiu, documentarul este o meditaţie asupra prezenţei memoriei în România post-socialistă.

IMG_8951

Programul conferinţei

Joi, 1 octombrie

15:00 – 15:30   Opening remarks

15:30 – 17:30   Communism, Memory and the Visual

(Alyssa Grossmann, Simina Bădică, Corina Cimpoieru, Vania Stoyanova)

Proiecţie de film documentar: Bucharest Past Present (43 min., Romania, 2009) Dir: Alyssa Grossman

Bădică: Remembering Communism during Communism.

Displaying History at the Museum before and after 1989 in Romania

Cimpoieru: Feature Film on Remembering Romanian Communism

Stoyanova: Socialism in Bulgarian Post-1989 Cinema (Documentaries)

18:00 – 19:00  Key note speech, Barbara Christophe

Remembering Communism and Making Sense of the Post-Communist Experience: Analyzing Discursive Strategies in Post-Soviet Textbook Accounts

Vineri, 2 octombrie

9:30 – 11:00  New Comers – Topics

(Izabella Main, Nikolay Vukov, Diana Georgescu)

Main: How is Communism Remembered in Poland? About Research and Literature

Vukov: Remembrance of Communism on the Former Day of Socialist Victory: 9th of September in Post-1989 Bulgaria

Georgescu: Ceausescu’s Children

11:15 – 13:00  Remembering Through Whose Language? Which Notions?

(Petya Kabakchieva, Adrian Cioflâncă, Iskra Baeva)

Kabakchieva: Remembering Communism- the Society of Equality or the Society of Inequalities

Cioflâncă: Embellishing the Evil. Narratives of Deculpabilization in the Memoires of Former Members of the Romanian Nomeklatura

Baeva: Modern Bulgarian Society and Its Notion of the Age of Socialism

14:00 – 16:00  The Past Through the Lenses of the Present

(Constantin Iordachi, Dragoş Petrescu, Milla Mineva, Cristina Petrescu)

Iordachi: Remembering Communism vs Condemning Communism. Comparative Perspectives on the War on Memory in Post-Communist East-Central Europe

Petrescu: 1989 as a Self-Ironical Tragicomedy. Representations

of the Romanian Revolution

Mineva: Remembering Online

Petrescu: “How We Survived Communism and even Laughed.”

Belated Nostalgia for the “Golden Epoch”?

16:30 – 18:30 Is Experience a Useful Category?

(Smaranda Vultur, Tanya Boneva, Anni Kirilova)

Vultur: Everyday Life and Surveillance in Romania of the 1980s

Boneva: Remembering Communism in Post-Communist Times. Pernik Revisited:2007

Kirilova: Genealogical and Family Memory

Sâmbătă, 3 octombrie

9:00 – 10:30  Transformations of Memory in the Realm of the Social

(Tamás Lönhárt, Virgiliu Ţârău, Deyan Petrov)

Lönhárt and Ţârău: The Plural Memories of a Multiethnic City.

The Transformations Associated with Communism as Remembered by Hungarian Workers from Cluj/ Kolosvár/Klausenburg

Petrov: Remembering Communism in Factories

11:30 – 13:00 Generations Remember Communism

(Tzetanka Manova, Cătălina Mihalache, Iliyana Marcheva)

Manova: “We Build Our Country.” Visual Memories about the

Brigadier Movement Based on Materials from Pernik

Mihalache: Talking Memories of the Socialist Age. School, Feelings, Regime

Marcheva: “By Our Memoirs You Shall Know Them.” Ivan and Petko Venedikovi About Themselves and About Communism

14:00 – 15:30  Taste and Art. Distinction or Negotiation?

(Adrian Mihalache, Natalia Hristova, Krasimira Koeva)

Mihalache: Remembering the Luxury of Common People. Reflections on the Private Display of Decorative Things in the 1980s

Hristova: Authorities and Artistic Elite- Memoires of Conflicts

Koeva: About one Bulgarian-Rumanian Casus (the sculptor Boris Karadja)

16:00 – 17:30 Memory and Reconfigurations of the Local and the National

(Dorina Orzac, Evgenia Kalinova, Vasile Docea)

Orzac: Confronting Totalitarianism. Case Study- The Region of Maramureş

Kalinova: Remembering the “Revival Process” in Post-1989 Bulgaria

Docea: History as Collective Memory. Constructing Identities in Timişoara Through Monographs and Street Names

19:00   Key note speech: Thomas Lindenberger at New Europe College

Experts Without a Cause? Contemporary History Between Memory Governance and Ostalgia in Unified Germany.

Porţi şi ferestre deschise

Vineri, 25 septembrie, pe la 18:oo, la Sala Irina Nicolau s-a strâns lume multă şi curioasă la vernisajul expoziţiei de fotografie, Porţi şi ferestre deschise. Muzee şi colecţii săteşti din România (II).

DSC_0213

Fotografiile din expoziţie au fost făcute la:

Muzeul pălăriilor de paie al lui Lajos Szocs din Crişeni;

Casa-muzeu „Vatra cu dor” a lui Paul Buţă din Şiviţa;

Muzeul păstoritului al Ilenei Morariu din Jina;

Casa-muzeu „Zulfie Totay” a Zulfiei Seidali din Cobadin;

Casa-muzeu „Rădăcina Vrancei” a lui Costică Beşa din Bârseşti;

Colecţia George Nechiti din Feldru.

DSC_0217

Expoziţia este deschisă până pe 18 octombrie şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00.

Anul trecut a fost aşa http://muzeultaranuluiroman.ro/blog/?p=73

Au fost povestitori la Şosea

Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu au citit aseară la Clubul Ţăranului fragmente din cele mai recente cărţi ale lor: Celelalte poveşti de dragoste respectiv Lampa cu căciulă.

Moderator a fost Simona Sora, redactor Dilema Veche.

Următoarea întâlnire cu povestitorii va fi pe 2 iulie, când va fi invitat Mircea Cărtărescu.

Din ce a fost, puteţi asculta câte ceva aici: www.radiocultura.ro

Povestitorii de la Şosea

Lecturile publice sunt pretutindeni forma cea mai directă de comunicare a scriitorilor cu publicul lor, unul din cele mai vii şi mai preţuite evenimente ale scenei culturale. Este evident astăzi că, dincolo de intimitatea cititului, iubitorii de literatură (sau o mare parte a lor) caută să-l cunoască, să-l audă, să-l simtă pe autor în relaţia cu propriul text. Discuţiile dintre scriitor şi cititorii lui, purtate de fiecare dată după lectura unui fragment de roman sau a unei povestiri, sunt deseori mai incitante, mai autentice şi mai lămuritoare decât clasicele dezbateri critice.

Povestitorii de la Şosea îşi propune să aducă în faţa publicului unii dintre cei mai bine cotaţi scriitori români, din toate generaţiile literare.

La prima  întâlnire vor veni Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu.

Moderator va fi Simona Sora.

Vă aşteptăm marţi, 16 iunie, la ora 19, la Clubul Ţăranului, să-i ascultaţi şi să le puneţi întrebări.

Entre les murs

sună clopoţelul joi, 28 mai, la ora 19 fix

 

 
François e un tânăr profesor de franceză într-un colegiu cu probleme. Nu ezită să-i înfrunte pe Esmeralda, Souleymane, Khoumba şi pe ceilalţi în meciuri verbale jucate fără pauză, ca şi cum însăşi limba ar fi miza jocului. Dar învăţarea democraţiei poate ascunde riscuri nebănuite.


Entre les murs este primul film francez premiat cu Palme d’Or (2008) după 21 ani (1987, Sous Le soleil de Satan de Maurice Pialat), premiul a fost acordat în unanimitate de juriul prezidat de marele actor şi regizor american Sean Penn.

Sursa: www.port.ro

23 mai la NCRR – Pesepolis


Franţa-Statele Unite ale Americii, alb-negru, 95 minute

regizori: Marjane Satrapi, Vincent Paronnaud

Teheran 1978: Marjane, opt ani, se gândeşte la viitor şi se visează un profet care salvează lumea. Răsfăţată de nişte părinţi moderni şi cultivaţi, foarte legată de bunica sa, ea urmăreşte cu bucurie evenimentele ce duc la izbucnirea revoluţiei care va duce la căderea Şahului şi a regimului său. O dată cu instaurarea Republicii Islamice, vine timpul “comisarilor revoluţiei” care dictează oamenilor până şi cum să se îmbrace şi le impun reguli stricte de comportament. Marjane, care e obligată să poarte voalul islamic, se visează o adevărată revoluţionară. Curând războiul împotriva Irakului aduce bombardamente, lipsuri şi dispariţia celor apropiaţi. În interiorul ţării, represiunea devine tot mai severă. În acest context din ce în ce mai dificil, limba ei ascuţită şi atitudinea sa rebela devin suspecte. Ca s-o protejeze, părinţii ei iau hotarârea s-o trimită în Austria. La Viena, Marjane trăieşte, la paisprezece ani, a doua revoluţie din viaţa sa : adolescenţa, libertatea, emoţiile iubirii, dar şi exilul, singurătatea şi sentimentul de a fi altfel decât ceilalţi.

Povestirile sub formă de benzi desenate ale Marjanei Satrapi “Persepolis: povestea unei copilării” (Pantheon, 2003, versiune în limba engleză) şi “Persepolis 2: povestea întoarcerii” (Pantheon, 2004, versiune în limba engleză) au fost foarte lăudate în Franţa, ţara ei adoptivă, şi în întreaga lume. Acum, a regizat împreună cu Vincent Paronnaud, versiunea animată pe peliculă a memoriilor sale.
Titlul vine de la capitala persană fondată în secolul 6 Î.Hr. de către Darius I., mai târziu distrusă de Alexandru cel Mare. Este un fel de a aminti tuturor că există o civilizaţie veche şi măreaţă, atacată de valuri de invadatori, dar menţinându-se de-a lungul mileniilor, care este mai profundă şi mai complexă decât felul în care oamenii văd Iranul în prezent – o monocultură a fundamentalismului, a fanatismului şi a terorismului.

“Părerea mea este că nu ar trebui să judecăm o naţie întreagă după acţiunile greşite ale câtorva extremişti”, spune Satrapi. “De asemenea, cred că nu ar trebui să uităm iranienii care au murit în închisoare luptând pentru libertate, care au murit în războiul contra Irakului, care au suferit sub diferitele regimuri represive sau pe “cei care au fost forţaţi să îşi părăsească familiile şi patria.”


Marjane Satrapi s-a născut în 1969. A crescut în Teheran unde a urmat cursurile Liceului francez. Apoi a studiat la Viena şi s-a mutat în Franţa în 1994. La Paris, prin intermediul unor colegi scriitori de benzi desenate, a ajuns la Atelier des Vosges, un studio de artişti unde se strângeau marii scriitori de benzi desenate ai momentului. În primul său roman de benzi desenate, Persepolis 1, Marjane povesteşte primii 10 ani ai vieţii sale până la răsturnarea regimului şahului şi începutul războiului dintre Irak şi Iran. În Persepolis, publicat în Octombrie 2001, a descris războiul dintre Irak şi Iran şi adolescenţa sa până a plecat la Viena la vârsta de paisprezece ani. În Persepolis 2, a descris exilul în Austria şi întoarcerea în Iran. De atunci, a publicat Broderies (Broderii) şi Poulet aux Prunes (Pui cu prune). Persepolis este primul ei lungmetraj.

Vincent Paronnaud, cunoscut şi sub numele de Winshluss, s-a născut în 1970 în La Rochelle. Este unul dintre marii scriitori underground de benzi desenate. Împreună cu prietenul şi colaboratorul său Cizo, a inventat personajul “Domnul Ferraille”, figura emblematică a comicului Ferraille Illustré, pe care l-a co-montat cu Cizo şi Felder. Printre proiectele sale solo se numără Super Négra (1999), Welcome to the Death Club şi Pat Boon – Happy End (2001). A devenit cunoscut odată cu nominalizarea pentru Smart Monkey în 2004 şi pentru Wizz şi Buzz (cu Cizo) în 2007 la Festivalul Angoulome Comic Book. Winshluss şi Cizo au co-regizat şi două scurt metraje de animaţie: O’Boy What Nice Legs ( 1 minute – 2004), Raging Blues ( 6 minute – 2003).

Premii:
Premiul Special al Juriului – Festivalul Internaţional de Film Cinemanila, 2008
Marele Premiu – Festivalul de Film de la Londra, 2008
Cel mai bun film într-o limbă străină – Festivalul Internaţional de Film de la Sao Paulo, 2008
Cel mai popular film internaţional – Festivalul Internaţional de Film de la Vancouver, 2008

Nominalizări:
Cel mai bun film – European Film Awards, 2008

Sursa www.port.ro

Minciuni literare

Institutul Cultural Maghiar, revista Observator cultural, Muzeul Ţăranului Român şi Clubul Ţăranului

 

vă invită joi 2 aprilie 2009, la ora 17.00, în Clubul Ţăranului, la un dialog cultural româno-maghiar pe tema

„MINCIUNI“ LITERARE

 

Kovács Zoltán – redactor şef revista Élet és Irodalom
Csuhai István – redactor Élet és Irodalom
Forgách András – scriitor
Csordás Gábor – director, editura Jelenkor
Koszta Gabriella – traducătoare

şi

Gabriela Adameşteanu

Vasile Ernu

Dan Lungu

Anamaria Sandu

Stelian Tănase

 

„Desigur, avînd cineva inspiraţie, poate minţi şi mistifica pe altul ori în ce zi peste an; dar la zi-ntîi de aprilie este un fel de datorie, pentru cine ţine la tradiţiuni, să minţă şi să mistifice, inspirat ori nu. Oricît s-ar părea de comună arta minţitului, artă pe care o profesează omenirea întreagă cu atîta pasiune – prima artă frumoasă pe care a aprofesat-o speţa noastră – tot, ca orice artă, unii o fac cu mai puţin, alţii cu mai mult talent, cu mai mult sau mai puţin succes. Izvorul ei stă în acea putere nepătrunsă a spiritului pe care o numim imaginaţiune, şi fireşte că oamenii nu sînt deopotrivă înzestraţi cu acea putere.“

Ion Luca CARAGIALE, 1 aprilie (31 martie, 1900 Universul)

 

Vă propunem ca, pornind de la rîndurile lui Caragiale, să discutăm despre ficţiune, mistificare, ziua păcălelilor, „minciună romanescă şi iluzie realistă“, pe scurt despre literatură şi realitate. Întîlnirea va fi moderată de Carmen Muşat.