Archive for the 'conferinţe' Category

Lansare la Guadeamus

La standul editura Litera din cadrul Târgului Internațional Gaudeamus a avut loc vineri, 23 noiembrie 2012, lansarea albumului
Muzeul Ţăranului Român. Ghidul expoziţiei permanente,
coordonat de Mihai Gheorghiu și Maria Mateoniu.

Invitați:
Ion Caramitru – director general, Teatrul Național din București
Mihai Gheorghiu – director general adjunct, Muzeul Național al Țăranului Român
Maria Mateoniu – cercetător, Muzeul Național al Țăranului Român
Mihaela Moroșanu – redactor coordonator, Editura Litera

Dobrogea. Între pământ şi mare, amprenta timpului şi a omului

Ce-am făcut un an de zile, în 5 minute

Prezentarea activităţii Muzeului Naţional al Ţăranului Român din 2011.

Lansarea proiectului: „Implementare soluţii de e-Educaţie în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român”

Marea foamete sovietică 1926 – 1936 – lansare de carte

Mulţumim www.privesc.eu

Lansarea albumului Costumul tradiţional din România

13 septembrie 2011, la Cărtureşti MŢR, cu ocazia Zilelor Muzeului Ţăranului

Multumim www.privesc.eu

Conferinţa susţinută de Laurent Aubert

Mulţumim www.privesc.eu.

Zilele Muzeului Ţăranului 2011

 

 

Programul Zilelor Muzeului Ţăranului 2011

 

 

9 – 11 septembrie, între orele 10.00 şi 18.00, în Curte

Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri

 

9 septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu

Vernisaj Cruci de punte – instalaţie Paul Balaci, crucer din satul Salcia, Dolj

Expoziţie deschisă până la 14 septembrie

 

9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Şcoala Satului)

Vernisaj Mărturii materiale ale organizării sociale a saşilor transilvăneni din zona Mediaşului. Bresle. Vecinătăţi. Frăţii.

Expoziţie organizată de Muzeul Municipal Mediaş

Expoziţie deschisă până la 13 noiembrie

 

9 septembrie, ora 17.00, Sala Irina Nicolau

Vernisaj Portret / Atelier Corina Petculescu, expozeu vizual

Expoziţie deschisă până la 6 octombrie

 

10 septembrie, ora 10.30, Casa Antonie Mogoş şi La nuiele

Unde-o fi Moş Mogoş?

Atelier de educaţie muzeală

Asociaţia De dragul Artei, Cărtureşti, Teatrul „Ion Creangă”

 

11 septembrie, ora 16.30, Casa Antonie Mogoş şi La nuiele

Unde-o fi Moş Mogoş?

Atelier de educaţie muzeală

Asociaţia De dragul Artei, Cărtureşti, Teatrul „Ion Creangă”

 

12 septembrie, ora 16.00, Cărtureşti MNŢR

Conferinţa Clarei Kleininger:

Muzeul Naţional de Antropologie din Mexic – un important centru de cercetare

 

12 septembrie, ora 18.30, Clubul Ţăranului

Lansarea Ghidului Verde Michelin România, Editura Meteor Press

 

13 septembrie, ora 17.00, Cărtureşti MNŢR

Lansare de carte: Costumul tradiţional în România, coordonator dr. Georgeta Roşu

 

14 septembrie, între orele 9.00 şi 17.00, Studioul Horia Bernea

Conferinţa naţională Mobilitatea colecţiilor

 

14 septembrie, ora 13.00, Biserica Mavrogheni

Pomenire Horia Bernea

 

14 septembrie, ora 17.30, Sala Foaier

Vernisaj Oale şi ulcele, concert Avant’n’gard

Lansarea caietului Oale şi ulcele

Expoziţie deschisă până la 16 octombrie

 

15 septembrie, ora 17.00, Clubul Ţăranului

Lansarea ediţiei bibliofile a cărţii Muzeul de la Şosea, de Petre Popovăţ

 

15 septembrie, ora 19.00, Studioul Horia Bernea

Spectacol de teatru: Iubeşte-mă… America, de Claudia Motea şi Al. G. Croitoru

 

15 septembrie, ora 21.00, Studioul Horia Bernea

Black Shorts. Cinci scurtmetraje experimentale, despre viaţa de zi cu zi din Georgia

 

16 septembrie, ora16:30, Librăria Cărtureşti MNŢR

Conferinţă susţinută de Laurent Aubert: La musique „tsigane” ou le fruit défendu. Rencontre avec les lăutari de Clejani

 

16 septembrie, ora 21:00, Studioul Horia Bernea şi curtea muzeului

Noaptea Albă a Filmului Românesc

ora 21:00 – 22.45 Bună! Ce faci?

ora 23.15 – 00.45 Eu când vreau să fluier, fluier

ora 22:00 – 01.00 Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu – în curte

 

17 septembrie, ora 10.00, Sala Oaspeţi

Pe aripile timpului, Sound exhibition

Expoziţia, deschisă până la 5 februarie 2012, este realizată în parteneriat cu Muzeul de Etnografie din Geneva şi cu Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România.

 

17 septembrie, Clubul Ţăranului

Festival de gastronomie aromânească

De la ora 14:00, Grigore Leşe va prezenta noul album, Muzici străvechi de Grigore Leşe şi Aromânii Fârşeroţi.


17 septembrie, ora 10.30, Casa Antonie Mogoş şi La nuiele

Unde-o fi Moş Mogoş?

Atelier de educaţie muzeală

Asociaţia De dragul Artei, Cărtureşti, Teatrul „Ion Creangă”

 

17 septembrie, ora 20.00, Clubul Ţăranului

Voci paralele – recital de poezie română şi catalană

Proiect al Institutului Cultural Român

 

18 septembrie 2011, ora 12.00, Muzeul Udrişte Năsturel din Hereşti, Judeţul Giurgiu

Vernisaj Piatra şi lutul

Expoziţie deschisă până la 16 septembrie 2012

 

18 septembrie, ora 16.30, Casa Antonie Mogoş şi La nuiele

Unde-o fi Moş Mogoş?

Atelier de educaţie muzeală

Asociaţia De dragul Artei, Cărtureşti, Teatrul „Ion Creangă”

 

Co-producător: TVR Cultural

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, RFI, 24-FUN, Observator cultural, Cultura, Port.ro, HotNews.ro, WebPR.ro, LiterNet, www.Calendarevenimente.ro, Zeppelin, Igloo, www.OnlineGallery.ro, www.ArtClue.net, www.121.ro, www.LumeBuna.ro, www.metropotam.ro, www.modernism.ro, www.DacicCool.ro, www.SensoTV.ro, www.TravelMix.ro, www.bucuresti365.ro, www.lacasuriortodoxe.ro, www.comunicatedepresa.ro

Parteneri: Clubul Ţăranului, Cărtureşti MŢR, Institutul Cultural Român, Artex, Festivalul George Enescu, Cocor Media Channel

 

Martor, Riri şi voie bună

Sâmbătă, 29 ianuarie, ne-am întâlnit, mai mulți decât ne așteptam, la Școala Satului, să vorbim despre ce am mai făcut la Muzeu, dar să și lucrăm împreună. Am vorbit, am cântat, am mâncat pite macedonești, am băut vin și am cusut pliculețe din hârtie manuală. În ele am pus apoi fragmente de ziceri ale Irinei Nicolau, că tot era ziua ei de naștere. Unii invitați ne-au lăsat în dar „operele lor”, alții ne-au trimis imagini cu ceea ce au lucrat. Le mulțumim tuturor, îi așteptăm să revină curând (că ocazii la noi sunt gârlă), și vă arătăm, doar vouă, plicul cusut de Mioara Lujanschi.

plicul cusut de Mioara Lujanschi

lansare Martor 15 & Troiţe

la treabă, la făcut de plicuri

Via Balkanica au cântat muzică aromânească

Mihai Şora – Despre Mircea Vulcănescu, câteva cuvinte

Am spus cândva (sau am scris undeva) că generaţia aceea din 1927, al cărei „şef­“ – unanim recunoscut – era Mircea Eliade, avea şi un vârf, mult mai retras şi mult mai puţin productiv decât Eliade, şi că acel vârf al ei a fost Mircea Vulcănescu.

Într-adevăr, el era polul liniştit al disperatei căutări agresive şi sfidătoare care aruncase atunci în arenă, alături de cea a lui Eliade, voci ca acelea ale lui Emil Cioran şi Eugen Ionescu, pentru a nu-i numi decât pe cei mai de frunte dintre ei. Era o generaţie care-şi căuta cu înfrigurare rosturile, mânată, în ultimă instanţă, de ambiţia de a-şi pune pecetea pe mari opere de cultură, apte de a lansa pe orbita universalităţii potenţialul spiritual al acestor locuri mai de pe la margine în care le fusese dat să se nască –, iar cei trei mai adineaori numiţi au şi izbutit în sensul acesta (bineînţeles, doar după ce, odată pentru totdeauna, şi-au lăsat în urmă locul de baştină).

Mircea Vulcanescu

Era Mircea Vulcănescu polul liniştit al acelei febrilităţi în căutare de Sens, pentru bunul motiv că, din capul locului, Sensul acesta îi fusese lui însuşi dăruit fără vreo altă mijlocire: încorporat în el, dar nu limitat la el şi închistat în el; dimpotrivă: conferindu-i, lui, o deschidere infinită spre Înalt şi spre Adânc, precum şi – pe orizontală – spre vasta întindere a tuturor celor ce-i erau semeni. În ambele direcţii (atât pe verticală, cât şi pe orizontală) (şi, spre deosebire de colegii săi de generaţie, autocentraţi, prinşi cum erau cu toţii în propriile lor efervescente căutări), Celălaltul transcendenţei îi era din capul locului la îndemână şi ca deschidere şi disponibilitate, dar şi ca venire în întâmpinare din propriul impuls.

Toată „opera“ lui, atâta câtă este ea (adică mai puţin întinsă decât ar fi putut fi, raportată la „volumul“ de fiinţă şi de informaţie structurată care i-a constituit temeiul), a fost strict „ocazională“: răspuns graţios la diverse solicitări. A ţinut numeroase conferinţe pentru că altcineva decât el simţise nevoia unei clarificări, a făcut admirabile expuneri improvizate pentru a lămuri câte o nedumerire a cuiva sau pentru a întregi o viziune incompletă, a pus întotdeauna ordine (o ordine suplă şi vie) în fulguraţiile incoerente sau doar fragmentare (şi de multe ori tributare momentului) ale unuia sau altuia. Întotdeauna, nevoia de limpezire a Celuilalt a constituit un indispensabil prilej pentru propria sa manifestare, pentru că oricând era gata să vină în întâmpinarea oricui îşi simţea vagul ideilor sau limita informaţiilor ca pe o povară greu de suportat. Este de-a dreptul uluitor cât de vastă era cuprinderea a ceea ce ştia până în străfunduri şi cât de precisă era organizarea a ceea ce apuca să comunice, fie că vorbea despre tomism şi augustinism sau despre eros şi logos în gândirea creştină, fie despre arhitectura sonoră a compoziţiilor lui Bach şi despre muzicalitatea catedralelor gotice. Sau despre orice altceva…

Nu este însă cazul să trasăm aici frontierele între care ar putea fi localizată multitudinea de cunoştinţe culese de el direct de la sursă şi temeinic asimilate, într-o tinereţe laborioasă consacrată propriei formări, – lucru pentru care ar fi, desigur, necesare investigaţii amănunţite, imposibil de efectuat în puţinul timp ce-l avem la dispoziţie –, şi, de altfel, nici nu este acesta lucrul cel mai important. Cel mai important lucru (şi care-l singularizează într-un fel în sânul celei mai strălucite generaţii căreia i-a fost dat să-şi înceapă în România cariera universală) este fără îndoială deschiderea spre transcendenţă, uitarea de sine în sensul cel mai bun – ba chiar sublim – al cuvântului, în sfârşit, bucuria luminoasă a împlinirii în chiar limitele bietei noastre condiţii umane – bucurie pe care el o răspândea din belşug de jur împrejuru-i.

Dacă sfinţenia este însoţită mereu de această lumină învăluitoare a bucuriei de a fi, Mircea Vulcănescu a fost – dintre toţi marii săi colegi de generaţie – singurul care ne face să ne îndreptăm gândurile, în modul cel mai firesc, spre acest vârf al condiţiei de făptură care este sfinţenia.

Referinţa: fragment din volumul Câteva crochiuri şi evocări, de Mihai Şora, Editura Scrisul Românesc, Craiova, colecţia „Hermes“, 2000, 174 p. in-octavo, ISBN 973-38-0285-9, p. 83-86 (ediţie epuizată).

Miercuri, 19 ianuarie vă aşteptăm la prima conferinţă Mircea Vulcănescu.

Detalii aici:

http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/conferintele-mircea-vulcanescu-ro.html