Archive for the 'din curtea vecinului' Category

GOOD HOMES şi GOOD FOOD
la Târgul de Sfântul Nicolae

Duminica, 6 decembrie, ora 13.00, Good Homes vă invită la un exerciţiu de creativitate în spiritul sărbătorilor şi al unei vieţi mai ecologice.

Ziare şi reviste citite, rulmenţi, tastatura veche, banda de caseta, cutii de aluminiu, dopuri de plută sau capace, din toate acestea Good Homes şi voluntarii proiectului ecologic JunkMade vor face decoraţiuni pentru bradul de Crăciun la atelierul Good Homes din cadrul Târgului de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român.

Un demers creativ JunkMade

Proiectul Junk Made, lansat de asociaţia EcoAssist şi susţinut de Good Homes, este un demers creativ ;i ecologic care demonstrează că se pot realiza obiecte decorative, unele chiar funcţionale, din orice tip de material reciclabil ce poate fi considerat gunoi.

„Din ceea ce obişnuim să numim inerţial „gunoi” se pot naşte nişte lucruri extraordinare. Este un exerciţiu de creativitate şi un pas de pornire pentru oricine vrea să înceapă o viaţă mai eco în paşi mici şi verzi, în propriile apartamente de bloc.” Ioana Hodoiu, Manager Editorial Good Homes

„În numărul de decembrie al revistei Good Homes venim cu o perspectivă nouă asupra decoraţiunilor de Crăciun: nu este nevoie să cumpăram globuri, acadele din plastic şi steluţe pentru brad de la magazin, ci le putem face chiar noi, folosind materiale reciclate, un ac de cusut şi puţină imaginaţie”, Oana Livadariu, Redactor-şef Good Homes.

Atelier Good Homes

De Moş Nicolae, cadourile de la Good Food le poţi primi în cizme doar dacă sunt impermeabile (in caz ca da pe-afara paharul de vin fiert) si mari cat o gradina zoologica (pregatim reni, vulpi si ursuleti de turta dulce). Deci te asteptam sa le ridici personal, la Muzeul Taranului Roman, pe 6 decembrie, incepand cu ora 13. Vino fara masina si infometat doar pe jumatate, ca sa poti astepta pana se racesc merele coapte, tocmai scoase din cuptor. Ne gasesti si cu ochii inchisi, trebuie doar sa te iei dupa mirosul de unt, scortisoara si nuci prajite.

Conferinţele de la Şosea
De la camera bună la living

Casa dinainte, odaia curată, camera de sărbători, casa de parade, camera cu mobilă, living…

Oricum i-am spune, în ea sunt rânduite: cergi în crengi, lepedeu cu colţi, făţoi de rudă, ştergare, cojoace-sugne-cămeşi, talgere, icoane, păretare, dar şi jucării made in China, covoare turceşti sau bibelouri…

Un lucru este clar: locuinţa rurală nu mai este ceea ce a fost şi toată suflarea satelor îşi doreşte să trăiască altfel! Dar cum? Şi de ce?

Vino marţi, 10 noiembrie, la ora 18:30, la Clubul Ţăranului, la o nouă ediţie din ciclul Conferinţelor de la Şosea!

Dezbatem pe-ndelete tema De la camera bună la living.

PICT0538

Participă:

Vintilă Mihailescu, antropolog,

Anamaria Iuga, etnolog,

Bogdan Iancu, antropolog.

Remembering Communism – conferinţă la MŢR

Muzeul Ţăranului Român găzduieşte la Studioul Horia Bernea, în perioada 1-3 octombrie conferinţa internaţională Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory on Communism.  (Amintindu-ne comunismul. Perspective teoretice asupra memoriei comunismului). Publicul interesat este invitat să ia parte la lucrările conferinţei ce încheie un proiect de cercetare de doi ani susţinut de Volkswagen-Stiftung şi organizat de Univesitatea din Leipzig. Conferinţa va include lucrări teoretice dar şi filme documentând procesul de rememorarea a comunismului în ţările estice, cu accent pe cazurile român şi bulgar.

AA010

Discuţiile nu vor ocoli subiecte precum nostalgia şi condamnarea comunismului, nume de străzi şi bibelouri, comunismul la muzeu şi în cărţile şcolare, memorie generaţională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală.

Joi, 1 octombrie, conferinţa se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cişmigiu, documentarul este o meditaţie asupra prezenţei memoriei în România post-socialistă.

IMG_8951

Programul conferinţei

Joi, 1 octombrie

15:00 – 15:30   Opening remarks

15:30 – 17:30   Communism, Memory and the Visual

(Alyssa Grossmann, Simina Bădică, Corina Cimpoieru, Vania Stoyanova)

Proiecţie de film documentar: Bucharest Past Present (43 min., Romania, 2009) Dir: Alyssa Grossman

Bădică: Remembering Communism during Communism.

Displaying History at the Museum before and after 1989 in Romania

Cimpoieru: Feature Film on Remembering Romanian Communism

Stoyanova: Socialism in Bulgarian Post-1989 Cinema (Documentaries)

18:00 – 19:00  Key note speech, Barbara Christophe

Remembering Communism and Making Sense of the Post-Communist Experience: Analyzing Discursive Strategies in Post-Soviet Textbook Accounts

Vineri, 2 octombrie

9:30 – 11:00  New Comers – Topics

(Izabella Main, Nikolay Vukov, Diana Georgescu)

Main: How is Communism Remembered in Poland? About Research and Literature

Vukov: Remembrance of Communism on the Former Day of Socialist Victory: 9th of September in Post-1989 Bulgaria

Georgescu: Ceausescu’s Children

11:15 – 13:00  Remembering Through Whose Language? Which Notions?

(Petya Kabakchieva, Adrian Cioflâncă, Iskra Baeva)

Kabakchieva: Remembering Communism- the Society of Equality or the Society of Inequalities

Cioflâncă: Embellishing the Evil. Narratives of Deculpabilization in the Memoires of Former Members of the Romanian Nomeklatura

Baeva: Modern Bulgarian Society and Its Notion of the Age of Socialism

14:00 – 16:00  The Past Through the Lenses of the Present

(Constantin Iordachi, Dragoş Petrescu, Milla Mineva, Cristina Petrescu)

Iordachi: Remembering Communism vs Condemning Communism. Comparative Perspectives on the War on Memory in Post-Communist East-Central Europe

Petrescu: 1989 as a Self-Ironical Tragicomedy. Representations

of the Romanian Revolution

Mineva: Remembering Online

Petrescu: “How We Survived Communism and even Laughed.”

Belated Nostalgia for the “Golden Epoch”?

16:30 – 18:30 Is Experience a Useful Category?

(Smaranda Vultur, Tanya Boneva, Anni Kirilova)

Vultur: Everyday Life and Surveillance in Romania of the 1980s

Boneva: Remembering Communism in Post-Communist Times. Pernik Revisited:2007

Kirilova: Genealogical and Family Memory

Sâmbătă, 3 octombrie

9:00 – 10:30  Transformations of Memory in the Realm of the Social

(Tamás Lönhárt, Virgiliu Ţârău, Deyan Petrov)

Lönhárt and Ţârău: The Plural Memories of a Multiethnic City.

The Transformations Associated with Communism as Remembered by Hungarian Workers from Cluj/ Kolosvár/Klausenburg

Petrov: Remembering Communism in Factories

11:30 – 13:00 Generations Remember Communism

(Tzetanka Manova, Cătălina Mihalache, Iliyana Marcheva)

Manova: “We Build Our Country.” Visual Memories about the

Brigadier Movement Based on Materials from Pernik

Mihalache: Talking Memories of the Socialist Age. School, Feelings, Regime

Marcheva: “By Our Memoirs You Shall Know Them.” Ivan and Petko Venedikovi About Themselves and About Communism

14:00 – 15:30  Taste and Art. Distinction or Negotiation?

(Adrian Mihalache, Natalia Hristova, Krasimira Koeva)

Mihalache: Remembering the Luxury of Common People. Reflections on the Private Display of Decorative Things in the 1980s

Hristova: Authorities and Artistic Elite- Memoires of Conflicts

Koeva: About one Bulgarian-Rumanian Casus (the sculptor Boris Karadja)

16:00 – 17:30 Memory and Reconfigurations of the Local and the National

(Dorina Orzac, Evgenia Kalinova, Vasile Docea)

Orzac: Confronting Totalitarianism. Case Study- The Region of Maramureş

Kalinova: Remembering the “Revival Process” in Post-1989 Bulgaria

Docea: History as Collective Memory. Constructing Identities in Timişoara Through Monographs and Street Names

19:00   Key note speech: Thomas Lindenberger at New Europe College

Experts Without a Cause? Contemporary History Between Memory Governance and Ostalgia in Unified Germany.

Porţi şi ferestre deschise

Vineri, 25 septembrie, pe la 18:oo, la Sala Irina Nicolau s-a strâns lume multă şi curioasă la vernisajul expoziţiei de fotografie, Porţi şi ferestre deschise. Muzee şi colecţii săteşti din România (II).

DSC_0213

Fotografiile din expoziţie au fost făcute la:

Muzeul pălăriilor de paie al lui Lajos Szocs din Crişeni;

Casa-muzeu „Vatra cu dor” a lui Paul Buţă din Şiviţa;

Muzeul păstoritului al Ilenei Morariu din Jina;

Casa-muzeu „Zulfie Totay” a Zulfiei Seidali din Cobadin;

Casa-muzeu „Rădăcina Vrancei” a lui Costică Beşa din Bârseşti;

Colecţia George Nechiti din Feldru.

DSC_0217

Expoziţia este deschisă până pe 18 octombrie şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00.

Anul trecut a fost aşa http://muzeultaranuluiroman.ro/blog/?p=73

60 de biserici din lemn

Expoziţia 60 de biserici de lemn este un document asupra situaţiei actuale a bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei şi din nordul Olteniei, un instrument de lucru pentru proiecte ulterioare de restaurare, cercetare etnologică, arhitectură etc. şi face parte dintr-un proiect mai amplu de intervenţie de urgenţă pentru monumentele aflate în situaţie critică, bisericile de lemn fiind un element esenţial în cadrul peisajului cultural din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei. Cele 60 de biserici de lemn conţin circa 3000 mp de pictură care se află în diverse stări de degradare. La unele monumente atât obiectul de arhitectură cât şi pictura este în prag de colaps.

sala Foaier
11 – 30 septembrie

de marţi până duminică, orele 10 – 18

MG_5899

Organizatori şi iniţiatori proiect: Fundaţia DALA, OAR, UAUIM.
Partener principal: Muzeul Ţăranului Român

Detalii pe http://60-project.blogspot.com/

meci de fotbal

23 mai la NCRR – Pesepolis


Franţa-Statele Unite ale Americii, alb-negru, 95 minute

regizori: Marjane Satrapi, Vincent Paronnaud

Teheran 1978: Marjane, opt ani, se gândeşte la viitor şi se visează un profet care salvează lumea. Răsfăţată de nişte părinţi moderni şi cultivaţi, foarte legată de bunica sa, ea urmăreşte cu bucurie evenimentele ce duc la izbucnirea revoluţiei care va duce la căderea Şahului şi a regimului său. O dată cu instaurarea Republicii Islamice, vine timpul “comisarilor revoluţiei” care dictează oamenilor până şi cum să se îmbrace şi le impun reguli stricte de comportament. Marjane, care e obligată să poarte voalul islamic, se visează o adevărată revoluţionară. Curând războiul împotriva Irakului aduce bombardamente, lipsuri şi dispariţia celor apropiaţi. În interiorul ţării, represiunea devine tot mai severă. În acest context din ce în ce mai dificil, limba ei ascuţită şi atitudinea sa rebela devin suspecte. Ca s-o protejeze, părinţii ei iau hotarârea s-o trimită în Austria. La Viena, Marjane trăieşte, la paisprezece ani, a doua revoluţie din viaţa sa : adolescenţa, libertatea, emoţiile iubirii, dar şi exilul, singurătatea şi sentimentul de a fi altfel decât ceilalţi.

Povestirile sub formă de benzi desenate ale Marjanei Satrapi “Persepolis: povestea unei copilării” (Pantheon, 2003, versiune în limba engleză) şi “Persepolis 2: povestea întoarcerii” (Pantheon, 2004, versiune în limba engleză) au fost foarte lăudate în Franţa, ţara ei adoptivă, şi în întreaga lume. Acum, a regizat împreună cu Vincent Paronnaud, versiunea animată pe peliculă a memoriilor sale.
Titlul vine de la capitala persană fondată în secolul 6 Î.Hr. de către Darius I., mai târziu distrusă de Alexandru cel Mare. Este un fel de a aminti tuturor că există o civilizaţie veche şi măreaţă, atacată de valuri de invadatori, dar menţinându-se de-a lungul mileniilor, care este mai profundă şi mai complexă decât felul în care oamenii văd Iranul în prezent – o monocultură a fundamentalismului, a fanatismului şi a terorismului.

“Părerea mea este că nu ar trebui să judecăm o naţie întreagă după acţiunile greşite ale câtorva extremişti”, spune Satrapi. “De asemenea, cred că nu ar trebui să uităm iranienii care au murit în închisoare luptând pentru libertate, care au murit în războiul contra Irakului, care au suferit sub diferitele regimuri represive sau pe “cei care au fost forţaţi să îşi părăsească familiile şi patria.”


Marjane Satrapi s-a născut în 1969. A crescut în Teheran unde a urmat cursurile Liceului francez. Apoi a studiat la Viena şi s-a mutat în Franţa în 1994. La Paris, prin intermediul unor colegi scriitori de benzi desenate, a ajuns la Atelier des Vosges, un studio de artişti unde se strângeau marii scriitori de benzi desenate ai momentului. În primul său roman de benzi desenate, Persepolis 1, Marjane povesteşte primii 10 ani ai vieţii sale până la răsturnarea regimului şahului şi începutul războiului dintre Irak şi Iran. În Persepolis, publicat în Octombrie 2001, a descris războiul dintre Irak şi Iran şi adolescenţa sa până a plecat la Viena la vârsta de paisprezece ani. În Persepolis 2, a descris exilul în Austria şi întoarcerea în Iran. De atunci, a publicat Broderies (Broderii) şi Poulet aux Prunes (Pui cu prune). Persepolis este primul ei lungmetraj.

Vincent Paronnaud, cunoscut şi sub numele de Winshluss, s-a născut în 1970 în La Rochelle. Este unul dintre marii scriitori underground de benzi desenate. Împreună cu prietenul şi colaboratorul său Cizo, a inventat personajul “Domnul Ferraille”, figura emblematică a comicului Ferraille Illustré, pe care l-a co-montat cu Cizo şi Felder. Printre proiectele sale solo se numără Super Négra (1999), Welcome to the Death Club şi Pat Boon – Happy End (2001). A devenit cunoscut odată cu nominalizarea pentru Smart Monkey în 2004 şi pentru Wizz şi Buzz (cu Cizo) în 2007 la Festivalul Angoulome Comic Book. Winshluss şi Cizo au co-regizat şi două scurt metraje de animaţie: O’Boy What Nice Legs ( 1 minute – 2004), Raging Blues ( 6 minute – 2003).

Premii:
Premiul Special al Juriului – Festivalul Internaţional de Film Cinemanila, 2008
Marele Premiu – Festivalul de Film de la Londra, 2008
Cel mai bun film într-o limbă străină – Festivalul Internaţional de Film de la Sao Paulo, 2008
Cel mai popular film internaţional – Festivalul Internaţional de Film de la Vancouver, 2008

Nominalizări:
Cel mai bun film – European Film Awards, 2008

Sursa www.port.ro

de (re)citit

Vine, vine… Mărţişorul

Pe 10 februarie s-au terminat înscrierile pentru Târgul Mărţişorului. Anul acesta am avut de ales dintr-o sumedenie de mostre de mărţişoare care mai de care mai variate şi mai năstruşnice. Am făcut o listă şi, când am tras linie şi am numărat, ne-a dat nici mai mult nici mai puţin decât 256 de participanţi. După cum se vede treaba vom avea un târg aglomerat. Au fost însă câţiva înscrişi care s-au supărat pentru că nu au fost acceptaţi. Pentru ei şi pentru cei care vor să participe altădată la acest târg, voi posta criteriile pe care comisia de selecţie le urmăreşte atunci când spune da sau nu.

“Criteriile pe care le urmăm în realizarea selecţiei participanţilor la Târgul Mărţişorului sunt : creativitatea, unicitatea ofertei, libertatea în folosirea diferitelor materii având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit, manualitate şi meşteşug bine înţeles, simţ al umorului, inocenţă;

tot ce exclude o matriţă unică sau serializare care secătuieşte de substanţă obiectul, tot ce exclude uniformitatea şi neglijenţa cu care se folosesc materiile din care sunt făcute obiectele şi imaginea acestora : desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresia kitsch / care încearcă să reconstituie o imagine tradiţională şi eşuează printr-o pastişă nefericit pusă în practică şi neînţeleasă şi, ca urmare, o expresie săracă, de obiect urât, nu excludem obiectele care încercând să reinventeze tradiţii lucrează cu diferitele materii novator şi cu o privire foarte proaspătă sau care îşi iau ca sursa de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii.

Nu primim obiecte care răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine art deco, şi la magazine tip Europa, şi pe axa Piaţa Romană / Piaţa Universităţii, şi în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative. (de exemplu, obiectele de tip galerii de fond plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public) Selecţia noastră este una a unei instituţii culturale şi nu e dependentă în primul rând de raţiuni comerciale.

Nu ne asumăm răspunderea pentru eventualele excepţii, un număr foarte mic de deviaţii care pot surveni în oferta unor participanţi care vin la târg şi cu alte modele decât cele selectate de comisie, există o limita a controlului şi ne bazăm pe onestitatea şi fairplay-ul celor invitaţi. În plus, recunoaştem că am fost puşi de câteva ori în asemenea situaţii delicate şi opţiunea noastră a fost de a respinge obiectele care nu aveau calitatea cerută de noi la faţa locului sau de a nu mai invita participanţii la acţiuni ulterioare.”

Lila Passima –   şef secţie Educaţie muzeală

concurs naţional de fotografie etnografică

În cursul lunii noiembrie 2008, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, Universitatea de Artă şi Design Cluj şi Asociaţia Art Image organizează a V-a ediţie a expoziţiei Fotografia – document etnografic, concurs naţional de fotografie etnografică.
Parte din Programul de Conservare a Culturii Tradiţionale al CJCPCT Cluj, concursul se constituie din două secţiuni:
I. Concursul de fotografie de autor, cu temă etnografică:
1. secţiunea de fotografie alb/negru,
2. secţiunea de fotografie color.
Fiecare autor sau instituţie poate trimite cel mult 5 lucrări listate pentru fiecare din cele două secţiuni de concurs (fotografie alb/negru – fotografie color), iar dimensiunile se vor încadra între minim 20/30 cm şi maxim 30/45 cm. Fotografiile vor fi trimise fără pass-partout.
II. Secţiunea specială cu tema « Poarta ».
Se vor trimite maxim 5 lucrări, doar pe suport digital (minim 150 dpi – maxim 300 dpi, 3000×2000 pixeli).

Înscrieri şi detalii aici.