B.01, blog ţărănesc, Buc., Muntenia, încep. sec. XXI

Miercuri, 28 iulie, ne-am aflat pe terasa La Motoare, la cea de-a cincea ediţie ADfel, singurul eveniment de publicitate neconvenţională din România, organizat de IQads.

Standul MŢR a fost pregătit de voluntarii muzeului.

Anul acesta am avut proiecţii în interiorul unei „camere obscure”: imagini din satul de azi şi un filmuleţ ca un joc de umbre jucat în copilărie pe pereţii din odaia bunicii.  Filmuleţul a fost realizat de voluntarii care au participat la proiectul “Joaca de lut” desfăşurat în primăvară la MŢR.

Pentru  vizitatorii cu talent la scris  am pregătit un coşuleţ cu cuvinte neaoşe din care încet, încet a ieşit o poveste lungă de vreo doi metri, tocmai bună de spus la gura sobei, la iarnă.

Celor mai inventivi sau, din contră, celor în lipsă de inspiraţie, le-am oferit răvaşe cu superstiţii, poveşti despre hrană, timp sau sărbători româneşti.

Mai multe poze găsiţi pe Facebook.

Intraţi fără teamă la noi!

Muzeul Ţăranului Român nu creşte preţurile.

Ne puteţi vizita, ca de obicei, tot cu 6 lei.

Şi nici la Galeria de Artă Ţărănească nu veţi avea surprize neplăcute, dacă veniţi să faceţi târguieli.

Ba, dimpotrivă: haine de sărbătoare, podoabe, ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă, scoarţe şi ştergare, fluiere şi cavale, ulcioare, linguri şi blidare… toate fără majorare!

Pentru că fân nu se găseşte în buricul târgului şi că numai de paie am făcut rost, în loc să facem păpuşi din fân, ne-au ieşit păpuşi din paie, care arată cam aşa…

Munca la fân, de la începutul verii până toamna târziu, ritmează viaţa de zi cu zi a satelor de munte. Dar nu e „slobod” a lucra oricând. Mai trebuie ţinut cont şi de sărbătorile „mânioase” cu fânul.

Prima zi importantă din „calendarul fânului” este 29 iunie, sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel. O legendă din Şurdeşti (Maramureş) spune că pe vremea când umbla Sf. Petru pe pământ, într-o duminică, a văzut un om lucrând la fân în capul satului. S-a supărat şi a făcut clăile stană de piatră, iar ele se mai vad şi azi în  capătul Şurdeştiului.

Nu se lucrează cu fân nici de Sf. Ilie (20 iulie) sau de Sf. Maria Magdalena (22 iulie), Sf. Foca (23 iulie), Adormirea Sf. Ana (25 iulie).

Marţi, 29 iunie, între orele 16 şi 18, la Clubul Ţăranului, voluntarii Muzeului Ţăranului Român va invită să faceţi păpuşi din fân, pe care să le luaţi acasă.

Acţiune realizată în colaborare cu Clubul Ţăranului, Asociaţia Gaspar, Baltasar şi Melchior, Asociaţia Anthropoesis.

Incepand de la 1 iulie si pana la 1 august, copiii intre 7 si 18 ani sunt asteptati la Atelierul de creativitate al Muzeului Taranului Roman unde timpul inseamna altceva decat computer si televizor.

Cursurile propuse dau frau liber imaginatiei si creativitatii: fotografie, modelaj, atelier de hartie manuala, lectii de etnologie, povesti, desenat, brodat, croit, tesut, confectionat papusi si teatru de papusi, reprezentand o lista atragatoare de activitati pentru copii in timpul vacantei de vara.

Proiectul Atelier de creativitate, aflat in derulare inca din 2001, ofera copiilor o educatie alternativa sau complementara celei realizate in scoli. La Atelier copiii deprind si cunostinte despre sat, taran, gospodarie, randuieli si dezvolta abilitati invatand sa faca cu mainile lor diverse obiecte.

Program ateliere

Marti

de la 10.30 modelaj cu Mirela Florian (la Atelier) – 14 locuri

de la 11.00 povesti cu urechi de la Calin Torsan (la Scoala Satului) – 14 locuri

de la 12.00 constructie papusi pentru copii de la 9 ani (tehnica papier-maché) cu Beatrice Iordan (la Atelier), partea intai: inceperea lucrarii – 14 locuri

Miercuri

de la 10.30 cusaturi cu Ruxandra Grigorescu (la Atelier) – 14 locuri

de la 11.00 croitorie cu Lidia Stares (la atelierul de langa biblioteca) – 5 locuri

de la 11.00 atelier foto pentru copii de la 13 ani cu George Turliu– 14 locuri

de la 11.00 atelier de hartie manuala cu Razvan Supuran

Joi

de la 10.30 colaj textil cu Ruxandra Grigorescu (la Atelier) – 14 locuri

de la 11.00 tesut la razboi cu Lidia Stares (la atelierul de langa biblioteca) – 5 locuri

de la 12.00 constructie papusi pentru copii de la 9 ani (tehnica papier-maché) cu Beatrice Iordan (la Atelier), partea a doua: finalizarea lucrarii – 14 locuri

Vineri

de la 10.30 povesti cu George Turliu (la Atelier) – 14 locuri

de la 12.00 povesti cu urechi de la Calin Torsan (la Scoala Satului) – 14 locuri

Taxa pentru copii este de 20 lei pentru fiecare atelier si se va plati la casieria de la intrarea principala din Kiseleff.

Inscrierile se fac la telefon 021 317 96 59 sau direct la muzeu, in limita locurilor disponibile, de luni pana joi, din 10 pana pe 29 iunie, intre orele 10.00 si 14.00.

Pentru atelierul de hartie manuala inscrierile se fac la telefon: 0728 51 68 00.

Mai întâi o frământă bine ca să îi simtă consistenţa şi să se obişnuiască cu moliciunea lutului. Apoi, ajutaţi de artistul ceramist Monika Pădureţ, modelează cocoloşul de humă în fel de fel de forme inspirate din natură: păsări, animăluţe, floricele, omuleţi, copăcei… după care le aşază pe toate, cu grijă, într-un loc ferit, la uscat.

Cât timp obiectele au stat la uscat, voluntarii MŢR i-au plimbat pe cei mici prin muzeu şi le-au arătat săli prietenoase, cu pereţi pictaţi, pline de lucruri frumoase şi surprinzătoare, coborâte parcă din blidarul bunicii.

Abia după două săptămâni, când lutul s-a întărit, copiii au mai luat o dată la mână obiectele modelate şi le-au pictat înainte de a le arde în cuptor.

După arderea obiectelor, toţi copiii care au participat la ateliere au fost răsplătiţi cu o excursie la Piscu, unde Nea Mitică le-a arătat cum se fac oalele la roata olarului, iar Tanti Jana a modelat fluierici din lut.

Între 5 şi 10 iunie, obiectele din ceramică ieşite din mâinile copiilor vor fi arătate şi admirate, iar copiii, încurajaţi şi lăudaţi într-o expoziţie deschisă la Sala Acvariu de la Muzeul Ţăranului Român.

Joaca de lut

Vernisaj, 5 iunie, ora 11:00, la Sala Acvariu

Imagini de la ateliere, texte scrise de voluntarii proiectului, impresii şi comentarii găsiţi pe http://www.dealutulprinmuzeu.blogspot.com/

expoziţie de obiecte din ceramică realizate de copii

5 -10 iunie, la Sala Acvariu

Dar până una, alta… FILMUL !

La douăzeci de ani de la căderea regimului comunist, societatea româneasca trăieşte încă sub semnul unei deveniri suspendate, o formă inertă de existenţă redusă la prezent şi la imediat, fiind practic incapabilă să îşi gestioneze propriul trecut. Comunismul nu a făcut nici până la această dată obiectul unei dezbateri publice de anvergură, aşa cum era de aşteptat. Lipsa unei politici a memoriei, cu atât mai puţin a unei politici care sa accepte existenţa unei pluralităţi de memorii, ne determină să acţionăm în direcţia readucerii în prim planul discuţiilor publice a memoria ancorate în cadre sociale, reprezentând un grup uman, o colectivitate. Este tocmai ceea ce ne propunem să realizam în cadrul proiectului Viaţa de familie în comunism. Memoria comunismului între reconstrucţie şi proiecţie.

Doriţi să cunoaşteţi viaţa de familie în timpul comunismului, aşa cum este ea astăzi povestită? Vreţi să înţelegeţi trecutul şi prezentul propriei familii şi prin aceasta devenirea societăţii din care faceţi parte? Participaţi ca voluntari la realizarea activităţilor din cadrul proiectului nostru!

Miza este dublă: iniţierea unei cercetări intrerdisciplinare de istorie socială, istorie orală şi antropologie a memoriei familiale; organizarea unei expoziţii pe baza datelor culese în urma cercetării, expoziţie care să creeze cadru adecvat atât rememorării cât şi dezbaterii de idei pe marginea problemelor legate de rolul familiei şi a memoriei familiale.

Memoria vieţii de familie este narativă, manifestându-se sub forma istoriilor de viaţă, a istoriilor de familie şi a fragmentelor de amintire împărtăşite şi transmise. Este de asemenea o memorie iconică în măsura în care amintirile sunt picturale, imagini prezente ale unei lumi absente, evenimente învăluite în impresii şi senzaţii şi nu cunoştinţe neutre, „obiective”. Memoria reconstruieşte şi redefineşte trecutul, ceea ce vom avea la sfârşit, în urma cercetării scontate, este nu atât o imagine a trecutului, ci mai curând o imagine a prezentului care revizitează trecutul, într-un joc al devenirii perpetue, al identităţilor psihologice, sociale, istorice, profesionale, politice.

Dacă participarea la o astfel de cercetare vă interesează, contactaţi :

Maria Mateoniu: mariamateoniu@hotmail.com

La Muzeul Taranului Roman, in data de 15 mai, expunerea permanenta va fi deschisa in program normal, 10:00 – 18:00, cu billet.

Pentru Noaptea Muzeelor raman deschise expozitiie temporare, in intervalul 18:00 – 2:00 a.m. Acces gratuit.

Expozitiile deschise de Noaptea Muzeelor

Oameni si locuri – MEXIC – Traditii si obiceiuri

Sala Oaspeti

Mexicul ti se arata asa cum probabil ca nu l-ai vazut niciodata: statuete de ceramica si strachini, tesaturi viu colorate, podoabe si obiecte de imbracaminte, cosuri impletite si cufere pictate, jucarii si masti, sticlarie, statuete cioplite in lemn, picturi pe hartie amate – seva pamantului, sageti cu pene, dar si… Zeul Ploii.

Expozitie realizata in parteneriat cu Ambasada Mexicului in Romania.

Detalii pe http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/oameni-si-locuri-mexic.html

Pictura taraneasca din China

Sala Irina Nicolau

China asa cum poate ti-ai imaginat-o: vasta, somptuoasa, dar si vesela, plina de energie si de optimism, de vigoare si de indrazneala. China vazuta prin picturi despre oameni si locuri, in nuante si culoare pura.

Detalii pe http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/pictura-taraneasca-din-china.html

www.distrugeri.ro

Salile Acvariu si Foaier si pe esplanada muzeului.

Expozitia dezvaluie privitorului detalii tulburatoare, gingase, vulnerabile din arhitectura noastra cea de toate zilele, cea pe langa care trecem de mii de ori grabiti si nepasatori. Dar cum indiferenta noastra le ucide, ele vin sa ne bantuie…

Expozitie manifest realizata sub egida Ordinului Arhitectilor din Romania www.distrugeri.ro ofera privirii indragostite de frumos un parcurs initiatic prin spatiile fascinante ale Morii lui Assan, monument de categoria A vandalizat de ani de zile, printre trunchiuri de ciresi recuperati de Serban Sturdza si revizitati de artistul Virgil Scripcariu, prin bogatia stilistica a unui oras surprinzator, emotionant si ignorat de locuitorii sai.

Detalii pe http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/distrugeri.html

Vine de foarte departe.

Se pregăteşte la  sala Irina Nicolau.

Începe din 11 mai, de la ora 17:00.

Şi rămâne până pe 31 mai.