To Virtual Tour
EMYA

The award was inaugurated in 1973 by the Council of Europe. The candidates are new museums or museums after radical reorganization or extension. The main goal was to discover and promote new ideas in European museums.

In 1996, EMYA was awarded for the first time to an East European museum, the Romanian Peasant Museum from Bucharest. His Majesty Queen Fabiola handed the EMYA trophy, The Egg by Henry Moore to the director Horia Bernea. In his speech, the EMYA president, Kenneth Hudson, said:

“My colleagues and myself are convinced that the Big Prize of this year must be given to the Romanian Peasant Museum from Bucharest. The wonderfull collections of objects are presented and interpreted with exceptional imagination and skill, in an original style with great impact on the visitor. The director of the museum is loved and respected by his colleagues and his artistic formation has helped him build a museum that goes beyond the traditional level of display and creates a whole more important then the sum of parts. Horia Bernea is an exceptional man and we are sure that the European museum world will hear much more of him in the future. He, as well as the museum, is destined to have an international influence.”

Other awards:
Margareta Sterian Award for best exhibition (1993, 2001 and 2003)
“Hospitality Award” (Ministry of Tourism), 1995
National Cultural Patrimony Awards: “Horia Bernea” National Museography Award for the exhibition “Work. Fire – Water – Wind, 2002; “Vasile Dragut” Award, 2002;
“Al.Tzigara-Samurcas'' Award, 2003.
National Committee ICOM Award for the exhibition “Tiles”, 2002.
Multimedia Award for the CD series “Face to face”, 2002.
Multimedia Award for the “Info Kiosk”, 2003.
“Mihai Bacescu” Award for the patrimony obtained in 2004 for the project promoting the cultural patrimony in Tara Hategului, in partnership with GeoMedia Center, Geology Museum and “Grigore Antipa” Museum.
Honorable mention awarded by the National Committee ICOM (2005) for the thematic concept of the exhibition Icons. Spiritual abstractions displayed at Chateau –Edgar Mèlik Museum, Cabriés, France.

Târg de Sfântul Nicolae | 6 – 8 decembrie 2019




între orele 10 și 18
Muzeul Național al Țăranului Român

 


Sfântul Nicolae face parte dintre sfinții cu mare ținere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când își scutură barba sfântul, începe să ningă.
Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârșește lumea, poate că vine primăvara iar…
Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și o nuielușă este o inovație a orașului, o prefigurare a lui Moș Crăciun cel atoatedăruitor.


Ghidul sărbătorilor românești, de Irina Nicolau
 

Peste 100 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori... vin din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, numai bune de târguit, pe care le-au meșterit peste an. Sunteți așteptați la Târgul de Sfântul Nicolae, de vineri, 6, până duminică, 8 ale lunii lui Undrea, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara.
 

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi, dar și turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, ciocolată de casă, halviță, plante medicinale, țuică, fructe și legume.
 

Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei
 

Organizatorul târgului: Muzeul Naţional al Ţăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu

***

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune“ cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban. Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce“. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.
 

Bătrânii de iarnă, de Irina Nicolau

 

 


back to main page
 
closed