To Virtual Tour
EMYA

The award was inaugurated in 1973 by the Council of Europe. The candidates are new museums or museums after radical reorganization or extension. The main goal was to discover and promote new ideas in European museums.

In 1996, EMYA was awarded for the first time to an East European museum, the Romanian Peasant Museum from Bucharest. His Majesty Queen Fabiola handed the EMYA trophy, The Egg by Henry Moore to the director Horia Bernea. In his speech, the EMYA president, Kenneth Hudson, said:

“My colleagues and myself are convinced that the Big Prize of this year must be given to the Romanian Peasant Museum from Bucharest. The wonderfull collections of objects are presented and interpreted with exceptional imagination and skill, in an original style with great impact on the visitor. The director of the museum is loved and respected by his colleagues and his artistic formation has helped him build a museum that goes beyond the traditional level of display and creates a whole more important then the sum of parts. Horia Bernea is an exceptional man and we are sure that the European museum world will hear much more of him in the future. He, as well as the museum, is destined to have an international influence.”

Other awards:
Margareta Sterian Award for best exhibition (1993, 2001 and 2003)
“Hospitality Award” (Ministry of Tourism), 1995
National Cultural Patrimony Awards: “Horia Bernea” National Museography Award for the exhibition “Work. Fire – Water – Wind, 2002; “Vasile Dragut” Award, 2002;
“Al.Tzigara-Samurcas'' Award, 2003.
National Committee ICOM Award for the exhibition “Tiles”, 2002.
Multimedia Award for the CD series “Face to face”, 2002.
Multimedia Award for the “Info Kiosk”, 2003.
“Mihai Bacescu” Award for the patrimony obtained in 2004 for the project promoting the cultural patrimony in Tara Hategului, in partnership with GeoMedia Center, Geology Museum and “Grigore Antipa” Museum.
Honorable mention awarded by the National Committee ICOM (2005) for the thematic concept of the exhibition Icons. Spiritual abstractions displayed at Chateau –Edgar Mèlik Museum, Cabriés, France.

FENOMENUL CUCUTENI ÎN CULTURILE NEOLITICE DIN SPAŢIUL GEOGRAFIC LOCUIT DE ROMÂNI




Lansare de carte de prof. univ. dr. Radu Adrian
2 noiembrie 2019. ora 12, Sala Acvariu
Muzeul Național al Țăranului Român


 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă sâmbătă, 2 noiembrie 2019, de la ora 12, la Sala Acvariu, la lansarea volumului Fenomenul Cucuteni în culturile neolitice din spaţiul geografic locuit de români, de prof. univ. dr. Radu Adrian. Intrarea este liberă.

Ornamentele cucuteniene sunt nonfigurative și reprezintă, fără îndoială, simboluri ale credinței sau mesaje dependente de mituri. Imaginile zoomorfe sau antropomorfe apar foarte rar. Însă toate reprezintă idei care se cereau respectate și erau afișate pe pereții vaselor de ceramică pentru a fi cunoscute în casa fiecărui pământean. Forma și ornamentarea vaselor din acea perioadă ilustrează atât nivelul înalt al educației estetice la care ajunsese populația, cât și credința unitară. În întinderea uriașă a teritoriului în care s-a dezvoltat cultura Cucuteni, imaginile de pe vase îndeplineau rolul de mass-media pentru păstrarea religiei, pentru dezvoltarea unitară a gândirii, ca și pentru respectarea unor norme și legi socio-umane.

Astăzi, au rămas, de la cucutenieni, câteva sute de mii de vase și statuete din ceramică. Toate sunt răspândite și fac onoare muzeelor din România, Moldova, Ucraina, Polonia și Bulgaria.

Românii sunt și urmașii daco-geților, despre care tot Herodot scria că sunt cei mai viteji și drepți dintre traci. Ei le poartă ADN-ul în sânge, căci de milenii trăiesc doar din rodnicia pământului, nu poartă războaie de agresiune, iubesc pacea și sunt înțelegători și ospitalieri cu veneticii. Dar au luptat împotriva cotropitorilor și și-au dat viața pentru pământul lor. Parțial, ceramica veche și-a păstrat tradiția în spațiul românesc. Multe dintre motivele decorative de pe ii, fote, baticuri, marame, catrințe, ilice, zăbune, covoare și păretare, pleacă de la ornamentele vechi de pe ceramica de Cucuteni. Iar arta lemnului crestat, cu geometrismul ei sofisticat, a rămas nealterată de-a lungul istoriei și o găsim pe toate piesele utilitare din gospodăria omului de la țară. Ornamente dăltuite apar pe uluca gardului, trec pe stâlpul prispei, pe streașină, pe lada de zestre, leagănul pruncului, masa și spătarul scaunului, stelajul veselei, plosca de apă, căucul, furca de tors, cuierul pentru haine, linguri și polonice de lemn, ciutura fântânii, și chiar pe fluierul, tiparul cașului și bâta ciobanului. Tot timpul, românii au avut și și-au păstrat, pentru sufletul lor, un folclor autentic și unic, de mare profunzime. S-au conservat în istorie, moștenindu-l din neoliticul zonei dintre Nistru și Tisa, și încă trăiesc înconjurați de obiectele artizanale făcute cu mâna lor, își iubesc strămoșii, îi pomenesc în ritualuri, le păstrează limba și se închină la icoanele vechi. În nordul țării, în Oaș, pământenii își rezumă foarte scurt trecutul și viitorul, spunând: Om fo, ș-om fi!

 

 




back to main page
 
closed