To Virtual Tour
EMYA

The award was inaugurated in 1973 by the Council of Europe. The candidates are new museums or museums after radical reorganization or extension. The main goal was to discover and promote new ideas in European museums.

In 1996, EMYA was awarded for the first time to an East European museum, the Romanian Peasant Museum from Bucharest. His Majesty Queen Fabiola handed the EMYA trophy, The Egg by Henry Moore to the director Horia Bernea. In his speech, the EMYA president, Kenneth Hudson, said:

“My colleagues and myself are convinced that the Big Prize of this year must be given to the Romanian Peasant Museum from Bucharest. The wonderfull collections of objects are presented and interpreted with exceptional imagination and skill, in an original style with great impact on the visitor. The director of the museum is loved and respected by his colleagues and his artistic formation has helped him build a museum that goes beyond the traditional level of display and creates a whole more important then the sum of parts. Horia Bernea is an exceptional man and we are sure that the European museum world will hear much more of him in the future. He, as well as the museum, is destined to have an international influence.”

Other awards:
Margareta Sterian Award for best exhibition (1993, 2001 and 2003)
“Hospitality Award” (Ministry of Tourism), 1995
National Cultural Patrimony Awards: “Horia Bernea” National Museography Award for the exhibition “Work. Fire – Water – Wind, 2002; “Vasile Dragut” Award, 2002;
“Al.Tzigara-Samurcas'' Award, 2003.
National Committee ICOM Award for the exhibition “Tiles”, 2002.
Multimedia Award for the CD series “Face to face”, 2002.
Multimedia Award for the “Info Kiosk”, 2003.
“Mihai Bacescu” Award for the patrimony obtained in 2004 for the project promoting the cultural patrimony in Tara Hategului, in partnership with GeoMedia Center, Geology Museum and “Grigore Antipa” Museum.
Honorable mention awarded by the National Committee ICOM (2005) for the thematic concept of the exhibition Icons. Spiritual abstractions displayed at Chateau –Edgar Mèlik Museum, Cabriés, France.

17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial




Ziua de 17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial


Cu exact 16 ani în urmă, la 17 octombrie 2003, după laborioase și îndelungi negocieri, Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Convenția este instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, țara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit Parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal.

România a construit un sistem întreg de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituții și organisme specializate, susținute de autorități administrative și academice. Se lucrează la Repertoriul patrimoniului cultural imaterial din România și la Inventarul național al acestui patrimoniu, se iau măsuri concrete pentru salvgardarea acestuia, se promovează valorile naționale ale patrimoniului imaterial, în pofida climatului economic nefavorabil din ultimii ani.

Nu mai puțin de 38 de persoane din România au primit onorantul titlu de Tezaur Uman Viu.

Totodată, mai multe elemente din România sunt înscrise de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității:

2005/2008 - Ritualul Călușului/ Căluș Ritual
2009 - Doina
2012 - Ceramica tradițională de Horezu
2013 - Colindatul de ceată bărbătească
2015 - Jocul fecioresc din România
2016 - Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova
2017 - Mărțișorul - Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie


În acest an, Muzeul Național al Țăranului Român a lansat prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România. Rețelele Privirii este un experiment curatorial inovator ce explorează noile media și aduce Arhiva de imagine a Muzeului Național al Țăranului Român mai aproape de oameni. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale” ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Ele documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii.

Acesta este doar unul - dar, probabil, cel mai cunoscut - dintre proiectele prin care Muzeul Național al Țăranului Român protejează și pune în valoare patrimoniul cultural imaterial al României.

 




Back to main page
 
closed