Catre Tur Virtual

An nou școlar, cu aceleași ateliere de după sau în loc de școală: desen, pictură pe diverse suporturi, cusături, colaj, țesături fel de fel, povești – povești jucate, interpretate, ilustrate, animate, ceva despre muzeu și modelaj în ceară sau lut, hârtie manuală. Pentru copii de la trei ani, sigur și pentru maturi și bunici, pentru școli, grădinițe, asociații și școli (așa-numite-oficial) speciale, din București sau de oriunde.
Abordările multidisciplinare și nonformale pun în centru viața țărănească, povestea și obiectul țărănesc, aducând în experiența imediată, recentă a copilului un tip de cultură la care nu mai are acces în viața de zi cu zi.
Participarea la ateliere se face numai pe baza de înscriere și conform cu categoria de vârstă indicată în descrierea atelierului.
Prețul: 15 lei/participant. Au gratuitate beneficiarii organizațiilor nonprofit și școlilor speciale.
Unde: Muzeul Național al Țăranului Român, intrarea din str. Monetăriei nr. 3, București, sector 1.
 

Program luna octombrie:
 

Luni

10.00-11.30 Program pentru beneficiarii fundațiilor, asociațiilor și școlilor speciale

Marți

10.30-12.00 Ateliere de desen cu Ruxandra Grigorescu, pentru grupuri organizate (clase), copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la telefon 021.317.96.59.
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.

13.00-14.30 Ateliere de desen cu Ruxandra Grigorescu pentru copii de la 5 ani, informații și înscrieri la telefon 021 317.96.59

Miercuri

10.30-12.00 Ateliere de colaj textil, cusături cu Ruxandra Grigorescu, pentru grupuri organizate, copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la telefon 021.317.96.59.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, sacul lui Moș Crăciun, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.

Joi

10.30-12.00 Cu Teatrul de umbre prin calendarul obiceiurilor tradiționale românești cu Beatrice Iordan, pentru grupuri organizate (clase) și copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la beatriceiordan@yahoo.com.
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.
La sfârșitul atelierului, copiii își vor putea lua siluetele confecționate acasă.

13.00-14.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu, pentru grupuri organizate, copii de la 7 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
În câte feluri se poate spune o poveste? Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?
Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viața. Atelier de crescut povestași.

Vineri

10.30-12.00 Atelierul Poveşti cu urechi cu Călin Torsan, informații și înscrieri la telefon: 021.317.96.59
(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...

Sâmbătă

10.00-11.20 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu - la Atelierul de hârtie manuală, pentru copii de minim 6 ani, maxim 80. Atelierul este pentru 8 persoane. Înscrieri la numărul de telefon 0726.237.376
În timpul atelierelor de pictura din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri sfinți babe bomboane iarbă cer lună cai frunze lapte cu cereale mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.

11.00-13.00 și 14.00-16.00 Croit, țesut şi cusut cu Lidia Stareş - la Nuiele, pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți. Înscrieri la telefon: 0722.798.284
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură, și vor executa un fragment de model, ca ”scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

11.30-13.00 Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu - la Atelierul de hârtie manuală, pentru copii cu vârste între 6 și 10 ani, înscrieri la telefon 0737.346.872.
Vor fi abordate o serie de tehnici : modelaj direct, realizare modele în ipsos și multiplicare cu ceara, realizare șabloane din carton și decupare din foi de ceară, decoruri pe vase din argilă, modelate liber, decoruri pe vase din ceară turnate în mulaj de ipsos. Dacă există acordul părinților, anumite piese mici se pot turna în bronz.
Subiecte: Circul, animale fantastice, compoziții cu figuri geometrice, explorarea spațiului cosmic, lumea subacvatică.
În cadrul fiecărei ședințe se vor prezenta exemple de lucru din fiecare din tehnicile abordate, lucrări de maeștri și vor avea loc discuții pe marginea lor.
La sfârșitul ședințelor, copiii vor face selecții personale dintre lucrările tuturor realizate în cadrul ședinței. Se vor face și susțineri individuale (explicații pe marginea lucrărilor).

Duminică, începând cu 21 octombrie

Ateliere de modelaj lut cu Crina Cranta, informații și înscrieri la 0727.015 825.
Ceramica este un meșteșug vechi - de la începutul timpului oamenii au modelat pământul, iar apoi l-au ars, cu ajutorul focului, pentru a-și construi recipiente, unelte, piese arhitecturale,obiecte de cult etc. În prezent, ceramica a evoluat la rang de artă. Vom explora împreună tehnicile de modelaj ale pământului și vom trezi curiozitatea în ceea ce privește arta ceramică. Copiii sub 5 ani vor lucra împreuna cu un părinte.

21 octombrie, 11.00-13.00, Atelier 1 - Înaintea roții
Vasele de ceramica sunt întâlnite în istorie cu mult înainte de invenția roții. Și totuși, cum puteau oamenii lucra vase de ceramica fără roata olarului? Haideți sa aflam!
Pentru 10 participanți de la 3 ani

28 octombrie, 11.00-13.00, Atelier 2 - Cahla
Ne pregătim de iarnă gândindu-ne la căldura sobei de la țară. Ea este placată cu cahle, care radiază căldura în casele oamenilor. Soba este un element important al casei, de aceea trebuie decorata cum se cuvine, cahlele sale nu numai ca ne încălzesc, dar pot spune și povești.
Pentru 15 participanți de la 5 ani

La cerere se va desfășura, pentru grupuri organizate, și Atelierul de hârtie manuală cu Sașa Liviu Stoianovici, înscrieri pe educatiemuzealamtr@gmail.com
Hai să înveți să faci hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie. Se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Atelierele pot fi la nivel de începător, unde pot să participe copii începând cu vârsta de 5 ani. Părinții pot fi simpli privitori sau cursanți, cot la cot cu cei mici. Dacă există curiozitate și dorință, cursurile pot fi continuate cu incursiuni în lumea tiparului manual și a legătoriei manuale, finalizându-se cu o carte-obiect. Jocul facerii se schimbă săptămânal prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.
Atelier pentru maximum 15 participanți.



 

Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Național al Țăranului Român 2018




La Muzeul Național al Țăranului Român, de Noaptea Europeană a Muzeelor, sâmbătă, 19 mai 2018, vă așteptăm să vizitați expoziția temporară AȘA VĂZUT-A ZAHARIA, să ascultați povești etnologice rostite de Șerban Anghelescu, să vedeți multe filme documentare și să vă bucurați de muzica interpretată de Taraful lui Șandorică din Soporu de Câmpie. Intrarea este liberă.
Anul acesta expoziția permanentă va fi închisă deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff se află încă în șantier.


Program:


Regimul nocturn în viața țărănească - Povești etnologice cu Șerban Anghelescu, la Clubul Țăranului, între orele 18.00 – 19.00
Etnologul Șerban Anghelescu va vorbi publicului despre semnificațiile nopții în religie și literatură, despre nopțile țărănești de la sărbătorile importante și despre intrarea în noapte în baladele Miorița și Meșterul Manole.

Expoziția temporară AȘA VĂZUT-A ZAHARIA. Improvizații într-o lume captivă, în Sala Foaier, de la orele 18.00 la 00.00
Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chișinău, arhiva fotografică a lui Zaharia Cușnir ne oferă astăzi șansa rară de a privi viața rurală din Basarabia de după război într-o manieră care ocolește realitatea îngrădirilor dictate de propaganda și discursul oficiale ale epocii. Expoziția este rezultatul unui exercițiu curatorial și de cercetare interdisciplinar și prezintă – în premieră în România – o selecție inedită din cele peste 4000 de clișee salvate, aflate în prezent în proces de conservare, digitizare și documentare.

Proiecții de film Muzeul invizibil #4, în Sala Tancred Bănățeanu, de la orele 18.00 la 01.00
Recunoașterea câștigată de Muzeul Țăranului Român se datorează nu doar patrimoniului pe care îl deține, ci mai ales viziunii artistice a fondatorului său, Horia Bernea. Singurul muzeu de autor din România și unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu este re-vizitat și re-interpretat în proiectele de cercetare și artistice ale specialiștilor săi, poate fi considerat în același timp și un muzeu auto-reflexiv.
La ediția din 2018 a Nopții Europene a Muzeelor, una din propunerile adresate vizitatorilor o constituie o serie de proiecții video cu filmări care documentează fragmentar începuturile MȚR, cu proiectele de cercetare și de acțiune culturală din anii ’90 și 2000.
Filmele și montajele incluse în program au fost transpuse în format digital de pe suport VHS în anii 2017 și 2018. Evenimentul Muzeul [in]vizibil #4 continuă seria explorărilor muzeale inițiate în anul 2017 prin care ne propunem valorificarea Arhivei de imagine și a colecțiilor MȚR.

Proiecție spațiu 1
Moș Gligor – un dogar din Țara Moților | 1991 | 02’49’’
Megleniți în Cerna | 1991 | 06’43’’
Muzeul misionar „Crăciun în căruță” – Calea Victoriei | 1991 | 03’57’’
Muzeul misionar „Primenire” – Institutul de istorie a artei | 1992 | 03’06’’
Muzeul misionar „Primenire” – Muzeul de la Șosea | 1992 | 06’43’’
Muzeul misionar „Icoane” – Azilul de bătrâni Străulești | 1992 | 05’04’’
Iza la București | 1992 | 07’35’’
Napoleon de la Gratia | 2003 | 16’14’’
Tonel și Vieru – despre rostul cântării | 1996 | 20’
Filon | 1995 | 10’
Roiuri | 1996 | 11’
Ciuma |1997 | 9’
Măricuța și Ion | 1999 | 23’
Vieți înlemnite | 1999 | 19’

Proiecție spațiu 2
Despre artă | dialog între Horia Bernea, Paul Neagu și Mihai Sârbulescu | 01h 47’
Istoria Muzeului Țăranului Român, incluzând avatarurile sale interbelice, a avut ca fondatori un istoric de artă și un pictor: Alexandru Tzigara-Samurcaș și Horia Bernea. Pentru realizarea unor proiecte muzeografice non-conformiste care au făcut din Muzeul de la Șosea un loc emblematic, importanța mediului în care cei doi întemeietori și-au probat calitățile de profesioniști ai teoriei și practicii artistice este incontestabilă. Tocmai de aceea profilul cu totul special pe care MȚR l-a dobândit în decursul anilor nu este unul întâmplător, iar o călătorie în teritoriul artei prin filtrul pictorului Horia Bernea și al interlocutorilor săi este nu doar un martor valoros al unei epoci, ci și un spectacol incitant.
„Ar fi interesant de văzut la un moment dat avangarda pe cursă lungă, cum s-a făcut în general în istoria artei, pentru că niciodată nu s-a validat ceva cum se validează acuma. În doi ani a devenit fenomenal, faimos, peste doi ani e uitat, acum trei ani nu era nimeni. E ceva care arată efectiv o stare de marasm. Dacă aș vedea pe unul care a pictat numai două peisagii și un iconostas, să știi că nu mă convinge. E mult mai important să vezi traseul pe care a evoluat. Asta validează. La o analiză stilistică se poate vedea că în momentul în care eu pictez o grădină, n-o pictez ca Monet, se vede că au mai trecut o sută de ani. Traseul ăsta devine un lucru viu în momentul în care ai la ce să te raportezi. Ce e efort, e făcut de la aia la aia, de la aia la aia. Traseul se validează din aproape în aproape. Este foarte important să vezi traseul. Traseul este un efort lung, mă rog, poate e de cinci ani... Van Gogh, în fond, a cam terminat-o cu treaba în vreo șapte ani. Să mergi cu rucsacul... Alții spun că avangarda e ceva... arunc-o la gunoi! Ei, nu-i așa. Eu consider că avangarda a existat de foarte mult timp, mult înainte de a se conceptualiza și instituționaliza ideea de avangardă. Avangarda ar însemna non-conformism, dar nu în sensul cu orice preț. Icoana bizantină e strigătoare la cer pe lângă pictura paleo-creștină.” (Horia Bernea | extras din filmul Despre artă)
Filmul Despre artă, realizat de Marius Caraman în 1992 și digitizat în 2018 este proiectat în premieră.

Animație muzicală cu Taraful lui Șandorică din Soporu de Câmpie, în curtea interioară, între orele 19.00 – 22.00
Șandorică provine dintr-o veche familie de ceterași – așa cum își numesc transilvănenii lăutarii – din Soporu de Câmpie, sat în județul Cluj. Șandor Ciurcui, tătăl acestuia, era vestit în întreaga regiune a Câmpiei Transilvaniei dar Alexandru Ciurcui – așa cum este trecut Șandorică în buletin – a reușit să-l depășească, afișând de la o vârstă fragedă o dezarmantă virtuozitate.
A concertat în anii ’90 pe importante scene occidentale, iar muzica lui figurează pe CD-uri editate în Franța. După ce a rătăcit o bucată de vreme prin țară străină, Șandorică s-a reîntors de câțiva ani în satul natal reafirmându-se ca unul dintre cei mai buni ceterași ai Transilvaniei.

Proiecții de filme documentare etno/antropologice marca Culese din Balkani, la Cinema Muzeul Țăranului, între orele 22.00 – 01.00
- Ionaș visează că plouă, Regia: Dragoș Hanciu / 26 minute + Q&A în prezența echipei
Ionaș este un bătrân țăran român care își petrece nopțile de vară într-o rulotă, păzindu-și lanul de porumb împotriva mistreților înfometați ce vin la recoltele lui. În timpul meditației sale nocturne și tacite, Ionaș trebuie să rămână treaz pentru că, altfel, știe că nu ar putea supraveghea nimic în afară de visele sale. Înfruntând o luptă mai puternică decât el, Ionaș, deși ar putea câștiga bătălia împotriva mistreților, își dă seama repede că un lucru nu poate fi de fapt înfruntat: timpul.
- Oamenii patrimoniului / 5 episoade / 30 minute
Despre cei ce salvează patrimoniul cultural. Inițiative autentice, motivație și oportunități de implicare. Fii parte din povestea lor!
- Materie și gest / Pro Patrimonio - Batem fierul la conac / 43 minute
- Ultimul căldărar, Regia: Elena Stancu & Cosmin Bumbuț / 60 minute
Căldărarii sunt un clan aparte în rândul romilor. Mai demult, meseria le oferea mijloace de trai și un anumit statut social. În ultimii ani, vasele lor de aramă nu prea mai au căutare, așa că sunt nevoiți să găsească alte căi ca să poată trăi. Țările occidentale sunt o variantă, dar nici acolo nu-i așteaptă câini cu covrigi în coadă. Cu ajutorul unor imagini de excepție, ce poartă amprenta artistului-fotograf și bazându-se pe o documentare de tipul jurnalismului de calitate, echipa Bumbuț-Stancu își face debutul în documentar cu povestea complexă a unei comunități deja marginalizate, în pericol de a-și pierde identitatea ocupațională.


Parteneri ai evenimentului: Rețeaua Națională a Muzeelor din România - RNMR, Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău, Vânătoarea de Comori Arhitecturale, Questo App


 




 




înapoi la pagina principală
 
inchis