Catre Tur Virtual

An nou școlar, cu aceleași ateliere de după sau în loc de școală: desen, pictură pe diverse suporturi, cusături, colaj, țesături fel de fel, povești – povești jucate, interpretate, ilustrate, animate, ceva despre muzeu și modelaj în ceară sau lut, hârtie manuală. Pentru copii de la trei ani, sigur și pentru maturi și bunici, pentru școli, grădinițe, asociații și școli (așa-numite-oficial) speciale, din București sau de oriunde.
Abordările multidisciplinare și nonformale pun în centru viața țărănească, povestea și obiectul țărănesc, aducând în experiența imediată, recentă a copilului un tip de cultură la care nu mai are acces în viața de zi cu zi.
Participarea la ateliere se face numai pe baza de înscriere și conform cu categoria de vârstă indicată în descrierea atelierului.
Prețul: 15 lei/participant. Au gratuitate beneficiarii organizațiilor nonprofit și școlilor speciale.
Unde: Muzeul Național al Țăranului Român, intrarea din str. Monetăriei nr. 3, București, sector 1.
 

Program luna octombrie:
 

Luni

10.00-11.30 Program pentru beneficiarii fundațiilor, asociațiilor și școlilor speciale

Marți

10.30-12.00 Ateliere de desen cu Ruxandra Grigorescu, pentru grupuri organizate (clase), copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la telefon 021.317.96.59.
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.

13.00-14.30 Ateliere de desen cu Ruxandra Grigorescu pentru copii de la 5 ani, informații și înscrieri la telefon 021 317.96.59

Miercuri

10.30-12.00 Ateliere de colaj textil, cusături cu Ruxandra Grigorescu, pentru grupuri organizate, copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la telefon 021.317.96.59.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, sacul lui Moș Crăciun, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.

Joi

10.30-12.00 Cu Teatrul de umbre prin calendarul obiceiurilor tradiționale românești cu Beatrice Iordan, pentru grupuri organizate (clase) și copii de la 5 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la beatriceiordan@yahoo.com.
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii.
La sfârșitul atelierului, copiii își vor putea lua siluetele confecționate acasă.

13.00-14.30 În câte feluri se poate spune o poveste? cu Raluca Oprea-Minoiu, pentru grupuri organizate, copii de la 7 ani, cel mult 15 participanți, înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com
În câte feluri se poate spune o poveste? Prin trei gesturi? Jucând „De-a statuile vii”? Punându-ți vocea să schițeze emoții? Rescriind povestea din perspectiva unui personaj aparent oarecare?
Să spui o poveste nu-i lucru de șagă. Ai nevoie de tot corpul, de voce, de forță sau blândețe. Pentru că ești cel care-ți îndrumi personajele, le faci vii, pe ele și zecile de experiențe, întâlniri, emoții. Le iei de mână și le introduci în viața ascultătorului, creând prietenii pe viața. Atelier de crescut povestași.

Vineri

10.30-12.00 Atelierul Poveşti cu urechi cu Călin Torsan, informații și înscrieri la telefon: 021.317.96.59
(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...

Sâmbătă

10.00-11.20 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu - la Atelierul de hârtie manuală, pentru copii de minim 6 ani, maxim 80. Atelierul este pentru 8 persoane. Înscrieri la numărul de telefon 0726.237.376
În timpul atelierelor de pictura din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri sfinți babe bomboane iarbă cer lună cai frunze lapte cu cereale mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.

11.00-13.00 și 14.00-16.00 Croit, țesut şi cusut cu Lidia Stareş - la Nuiele, pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți. Înscrieri la telefon: 0722.798.284
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură, și vor executa un fragment de model, ca ”scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.

11.30-13.00 Atelier de modelaj în argilă și ceară cu Ovidiu Simionescu - la Atelierul de hârtie manuală, pentru copii cu vârste între 6 și 10 ani, înscrieri la telefon 0737.346.872.
Vor fi abordate o serie de tehnici : modelaj direct, realizare modele în ipsos și multiplicare cu ceara, realizare șabloane din carton și decupare din foi de ceară, decoruri pe vase din argilă, modelate liber, decoruri pe vase din ceară turnate în mulaj de ipsos. Dacă există acordul părinților, anumite piese mici se pot turna în bronz.
Subiecte: Circul, animale fantastice, compoziții cu figuri geometrice, explorarea spațiului cosmic, lumea subacvatică.
În cadrul fiecărei ședințe se vor prezenta exemple de lucru din fiecare din tehnicile abordate, lucrări de maeștri și vor avea loc discuții pe marginea lor.
La sfârșitul ședințelor, copiii vor face selecții personale dintre lucrările tuturor realizate în cadrul ședinței. Se vor face și susțineri individuale (explicații pe marginea lucrărilor).

Duminică, începând cu 21 octombrie

Ateliere de modelaj lut cu Crina Cranta, informații și înscrieri la 0727.015 825.
Ceramica este un meșteșug vechi - de la începutul timpului oamenii au modelat pământul, iar apoi l-au ars, cu ajutorul focului, pentru a-și construi recipiente, unelte, piese arhitecturale,obiecte de cult etc. În prezent, ceramica a evoluat la rang de artă. Vom explora împreună tehnicile de modelaj ale pământului și vom trezi curiozitatea în ceea ce privește arta ceramică. Copiii sub 5 ani vor lucra împreuna cu un părinte.

21 octombrie, 11.00-13.00, Atelier 1 - Înaintea roții
Vasele de ceramica sunt întâlnite în istorie cu mult înainte de invenția roții. Și totuși, cum puteau oamenii lucra vase de ceramica fără roata olarului? Haideți sa aflam!
Pentru 10 participanți de la 3 ani

28 octombrie, 11.00-13.00, Atelier 2 - Cahla
Ne pregătim de iarnă gândindu-ne la căldura sobei de la țară. Ea este placată cu cahle, care radiază căldura în casele oamenilor. Soba este un element important al casei, de aceea trebuie decorata cum se cuvine, cahlele sale nu numai ca ne încălzesc, dar pot spune și povești.
Pentru 15 participanți de la 5 ani

La cerere se va desfășura, pentru grupuri organizate, și Atelierul de hârtie manuală cu Sașa Liviu Stoianovici, înscrieri pe educatiemuzealamtr@gmail.com
Hai să înveți să faci hârtie manuală! Într-un loc cu zâmbet și liniște. Un gest ecologic și cultural care se prinde firesc în pașii copilăriei. Deșeul de hârtie se mărunțește, se îmbăiază, se toacă, se combină cu apă. Rezultă pasta de hârtie. Se scoate cu sita, se așterne pe pânză, se presează, se întinde, se usucă. Se întâmplă magia și se obține o nouă hârtie. Atelierele pot fi la nivel de începător, unde pot să participe copii începând cu vârsta de 5 ani. Părinții pot fi simpli privitori sau cursanți, cot la cot cu cei mici. Dacă există curiozitate și dorință, cursurile pot fi continuate cu incursiuni în lumea tiparului manual și a legătoriei manuale, finalizându-se cu o carte-obiect. Jocul facerii se schimbă săptămânal prin elementele care vor intra în hârtie: fire de iarbă, frunze, petale, flori, cafea, nisip, condimente, pânză de sac.
Atelier pentru maximum 15 participanți.



 

Arbori Bătrâni / Să fie întuneric, da’ să fie lumină! / 17 noiembrie 2018 - 10 martie 2019




Expoziția de fotografie Arbori Bătrâni a artistului Florin Ghenade poate fi vizitată din 17 noiembrie 2018 până în 10 martie 2019, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Tancred Bănățeanu.

Galeria Posibilă, alături de Muzeul Național al Țăranului Român, organizatorii expoziției Arbori Bătrâni, invită publicul la vernisaj, vineri, 16 noiembrie, ora 18:00, la sala Tancred Bănățeanu, la o expunere îndreptată spre fotografie ca mediu al artei contemporane, dar și spre valorile subiectului fotografiat. Căutarea lui Florin Ghenade de a înțelege subiectul fotografiat - arborii bătrâni - precum și atenția acordată documentării acestora, subliniază colaborarea dintre Muzeul Național al Țăranului Român și Galeria Posibilă.

Florin Ghenade a călătorit timp de 6 ani prin țară fotografiind arborii seculari: i-a documentat pe întuneric, în peisajul lor natural, iar pe lumină a întâlnit comunitatea din jurul acestora, printre care și un tânăr cioban ale cărui vorbe așază subtitlul expoziției: Să fie întuneric, da’ să fie lumină!

„Lumină, pentru că fotografiile lui Florin Ghenade sunt directe, arată nemijlocit ce vor să comunice - arborii, noaptea -, dar și întuneric pentru că acestea se dezvăluie vizitatorului pe măsură ce cunoaște părțile adiacente - sertare, povești, experiența artistului. Această relație dintre lumină și întuneric, ascuns și arătat (specifice, de altfel, mediului fotografiei) determină căutarea și atenția noastră pentru ceea ce nu se vede. Expoziția din noiembrie te lasă să descoperi și să te pierzi cu privirea, să observi fotografia.” Alexandra Manole, curatoare


Loc: Sala Tancred Bănățeanu, Muzeul Național al Țăranului Român
Vernisaj: 16 noiembrie 2018, ora 18.00
Dată: 17 noiembrie 2018 - 10 martie 2019
Organizator: Galeria Posibilă
Co-organizator: Muzeul Național al Țăranului Român
Sponsor: Dedeman
Parteneri: Fundația Ștefan Câlția, World Wide Fund Romania, Arbori Remarcabili România
Parteneri media: Igloo, Observator Cultural, Arhitectura
Proiect cultural co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional


Conferințe
12 ianuarie 2019, Clubul Țăranului


orele 16:00 - 17:00, Tibor Hartel - Locul arborilor, pădurea?

Titlul acestei prelegeri a fost inspirat dintr-o situație care s-a stabilit în prima parte a secolului XX în toată Europa, și anume, că locul arborilor este în pădure (care este folosită pentru exploatarea masei lemnoase), iar utilitatea peisajelor agrare este, în special, producția agricolă iar arborii sunt în mod tipic disconsiderați sau chiar eliminați ca elemente inutile.

În această prelegere se vor discuta consecințele acestei abordări. Se va arăta, că locul arborilor nu este doar pădurea. De fapt, unii arbori extrem de valoroși din punct de vedere cultural și natural pot fi eliminați de masivul de pădure format în jurul lor. Arborii vor avea un rol cheie în sustenabilitatea ecosistemelor care susțin viața și bunăstarea umană. Și evident, locul lor nu este doar pădurea.

Tibor Hartel este conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cercetările lui se axează pe sustenabilitatea socială și ecologică a peisajelor culturale. Publicațiile lui științifice se referă la valorile sociale și ecologice ale pășunilor cu arbori din România.

orele 17:00 - 17:45, Ioana Popescu - Deveniri, legende urbane

...Și Dumnezeu a făcut copacii cu coroana rotată pentru a ține umbră și a feri de ploaie: și a făcut pomii cu crengile încărcate de rod și păsările cântătoare pe care să le adăpostească și să le hrănească; și a făcut brazii care țin cu rădăcinile lor munții în loc.

...Și dracul a făcut tufișurile cu țepi și bălăriile și urzicile, care zgârie și rănesc pe oricine poftește un loc umbrit sau un fruct zemos; și a făcut ciupercile otrăvitoare care cresc la umbra brazilor și se oferă în toată frumusețea lor ucigașă.

...Și omul s-a uitat de jur împrejur și a împăcat lucrurile: a tăiat pomii din rădăcină, pentru că toamna murdăreau cu frunze uscate potecile; și a tăiat brazii înalți, pentru că lemnul lor aromat era moale dar rezistent, bun de croit lucruri necesare vieții și morții. Și a smuls ce mai rămăsese, ca să planteze gazon și flori neperene, pe care le schimbă în fiecare lună, pentru că poate.

Când copacii s-au împuținat și munții au chelit, oamenii au inventat lemnul ecologic, și ceva încă mai frumos, pe care l-au botezat gresie cu aspect de furnir. Așa s-au împletit destinele omului și al pomului și așa au schimbat ei, omul și pomul, fața pământului. Și așa vor continua cât va fi lumea lume, adică nu mult de aici încolo.

Ioana Popescu este specializată în Antropologie Vizuală. Membru fondator al Muzeului Țăranului Român, a conceput turul virtual al acestuia și a demarat programul de expoziții de fotografie Salonul de Imagine. STONE HOUSE și VIRTUAL CHILDHOOD MUSEUM sunt proiectele culturale internaționale pe care le-a coordonat. De când s-a pensionat, se bucură de libertatea de a colabora exclusiv la proiectele și evenimentele care-i fac plăcere. Cele mai recente atracții în acest sens sunt platforma digitală REȚELELE PRIVIRII și demersul de cercetare vizuală ARBORI BĂTRÂNI.

orele 18:00 - 19:00, Tom Joye - Managementul arborilor veterani în spațiul urban/ The management of veteran trees in urban environments

Discuția pe care Tom Joye o propune deschide, de fapt, o călătorie prin lumea arborilor, sau, mai precis, prin urbana lume a arborilor veterani ce trebuie protejați. 

Arborii veterani sunt arbori ce arată semnele caracteristice bătrâneții: sunt noduroși, găunoși, își pierd membrele din când în când și, posibil să crească-n jos în loc să se înalțe, formând și-o a doua coroană. Unii arbori veterani sunt mult prea în vârstă, caz în care sunt considerați cu adevărat străvechi. În orice caz, acești arbori devin foarte valoroși, din multe motive: valoarea dată de biodiversitatea lor, dar și din motive culturale și istorice - pot fi considerați parte din memoria colectivă a unei comunități. (Tom Joye)

Despre cum se pot bucura și comunitățile / generațiile viitoare de valoarea acestor arbori, despre bune practici și exemple europene ce pot fi aplicate cu ușurință în România, și, mai ales, despre necesitatea respectării arborilor veterani - toate sunt discuții pe care Tom Joye le va începe sâmbătă, 12 ianuarie, la Muzeul Național al Țăranului Român. 

Tom Joye lucrează pentru Inverde, centru de expertiză belgian dedicat mediului forestier, arboriculturii și conservării naturii. Tom Joye are un certificat de European Tree Technician, iar subiectele care îl pasionează și la care lucrează țin de arborii veterani și tot ce-i înconjoară: ecosisteme, soluri și arhitectura coroanelor acestora. 
(Tom Joye va vorbi în limba engleză.)

 

***



Conferință
15 decembrie 2018, Clubul Țăranului


orele 16:00 - 16:40, Irina Nemțeanu - Resurse ale designului expozițional
orele 17:00 - 18:00, Diana Culescu - Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate

Prima conferință Arbori Bătrâni este împărțită armonios între două conferențiare care, în activitatea zilnică, abordează tematici regăsite și în cadrul expoziției: Irina Nemțeanu, arhitect, și Diana Culescu, președinte al Asociației Peisagiștilor din România. 

Irina este cea care va începe dialogul și, pentru că în prezent este arhitect proiectant preocupat cu intervențiile în situri istorice, restaurarea monumentelor istorice, dar și design expozițional, alege firesc Resurse ale designului expozițional drept tematică. 

(((Orice dileme legate de rolul designului și al arhitectului în cadrul unei expoziții pot fi date cu grijă la o parte cu ajutorul acestui demers al Irinei Nemțeanu, demers născut dintr-o curiozitate proprie a arhitectei de a determina o metodologie de proiectare. ))))

Diana Culescu continuă discuția cu subiectul Arborilor protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate. Diana este implicată în proiectarea și implementarea multor proiecte despre arhitectura peisajului și a planificării urbane, deci poate expune întâlnirea cu mulți dintre Arborii Bătrâni, dar și cu spațiile verzi din București.


Resurse ale designului expozițional
Irina Nemțeanu


Tema abordată propune o serie de cercetări teoretice și istorice generale care pot clarifica câteva dileme legate de rolul designului și al arhitectului în cadrul unei expoziții, un demers născut, de fapt, dintr-o curiozitate proprie de a determina o metodologie de proiectare. Pe parcursul conferinței vor apărea întrebări precum: De ce este necesar designul expozițional și de ce sunt importante modalitățile de expunere în procesul de gândire al unei expoziții? Cum a evoluat această „disciplină” din punct de vedere istoric și tehnic? Cum poate funcționa relația curator – arhitect - executant? Astfel, designul expozițional contemporan lucrează cu spațiul de expunere, dar și cu obiectul expus, ținând cont de elemente de mise-en-scène, de narațiune curatorială și de metode de comunicare cu vizitatorul. Spațiul expozițional devine, în întregimea sa, rezultatul complex al unui sistem de gândire multidisciplinar. 

Bio
Arhitect diplomat al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (București) din anul 2014, studii masterale în arhitectură, arheologie și design muzeal al “Accademia di Architettura ed Archeologia Onlus” (Roma) absolvite în anul 2015, în prezent doctorand în cadrul UAUIM și arhitect proiectant într-un birou de arhitectură preocupat cu intervențiile în situri istorice, restaurarea monumentelor istorice, dar și design expozițional.


Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate
Diana Culescu 


Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate
Protejarea arborilor remarcabili este un subiect care incită deseori opinia publică din România. Sunt însă ocrotiți cu adevărat la noi în țară acești martori tăcuți ai istoriei? Trece dincolo de deziderat acest demers? Și care este soarta unui astfel de colos verde în acest context legislativ și instituțional? Această prezentare își propune să descrie o serie de aspecte esențiale ce caracterizează această permanentă pendulare între închipuire și real, explorând în același timp mai multe concepte specifice acestui domeniu. Nu în ultimul rând, intervenția dorește să invite la reflecție cu privire la modul în care arborii remarcabili sunt protejați în țările care au o adevărată tradiție în abordarea vegetației de acest fel.

Bio
Diana Culescu a absolvit în 2006 Specializarea Peisagistică a Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, iar în 2008 Masterul de Dezvoltare Urbană Integrată în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București. În anul 2015 a obținut titlul de Doctor în Horticultură pe baza tezei având ca temă ”Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane”. Activitatea sa curentă implică proiectarea și implementarea unei game largi de proiecte în domeniul arhitecturii peisajului și a planificării urbane în cadrul RPR Birou de studii contemporane. Din iunie 2016 deține funcția de președinte al Asociației Peisagiștilor din România.





Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.










 




înapoi la pagina principală
 
inchis