Catre Tur Virtual




Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când, între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...

PRIMENIRE




Muzeul Țăranului își primenește lada de zestre și o scoate la vedere în curte.

Să-ți schimbi hainele, înfățișarea, stilul de viață, să fii curat, să fii nou, toate acestea sunt cuprinse în primenire. Despre schimbarea unei domnii Miron Costin spune: «această așa de greu primeneală a acestei domnii». Obiceiul vechi țărănesc cerea să fie scoase din casă de Buna-Vestire toate hainele «ca să se curețe de miasmele iernii». În muzeu lucrurile trăiesc într-un prizonierat protector, într-o temniță rafinată. Să le dăruim o scurtă dar esențială libertate: atingerea vântului, bătaia soarelui, eleganța fragilă a ierbii. O trezire din somn. O primenire. (Șerban Anghelescu)

Invităm prietenii mai vechi și noi ai Muzeului să regăsească frumusețea obiectelor unui patrimoniu țărănesc excepțional și mărturia gestului firesc de reîntoarcere la meșteșug. 

Timp de două săptămâni, din 10 până pe 23 septembrie 2016, vă așteptăm cu expoziții noi, târguri de meșteri , ateliere de creativitate, conferințe, muzici și filme.

PROGRAM

10-11 septembrie, orele 10-18, în curtea interioară: Primenire – Târg al Galeriei de Artă Țărănească, relansarea târgurilor tradiționale într-un format mult mai apropiat de identitatea Muzeului.

Începând din această toamnă, târgurile de la Muzeul Țăranului se relansează sub semnul primenirii, într-un format mult mai apropiat de identitatea și misiunea sa culturală.

Timp de două zile, sâmbătă și duminică, Galeria de Artă Țărănească iese în curte și își scoate lada de zestre cu lucruri frumoase, numai bune de târguit, aduse de zeci de meșteri din toată țara: haine de sărbătoare: cămăși femeiești și bărbătești, poale, catrințe, fote, vâlnice, ii, marame țesute din borangic și podoabe; ștergare din bumbac pentru a împodobi pereții casei, scoarțe, fețe de pernă și fețe de masă; ploști, ulcioare, căni, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune pictate; instrumentele muzicale: fluiere, cavale, fluierici, naiuri, ocarine; ouă încondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticlă. De-ale gurii puteți târgui: miere, dulceață, prăjituri și zacuscă.

13 septembrie, ora 18, la Clubul Țăranului: Brâncuși – semnificațiile unei revoluții – conferință susținută de dr. Matei Stîrcea Crăciun

Opera brâncușiană gravitează în jurul a trei tripticuri de lucrări ce decantează, fiecare, semnificațiile arhetipale ale condiției umane și le expandează la scară planetară. Prin Cumințenia Pământului, Sărutul, Rugăciune, realizate în 1907, Brâncuși rescrie legenda Facerii ca manifest plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme nesoluționate de Renaștere: egalitate între femeie și bărbat, împăcarea dintre creștini și evrei, împăcarea dintre toate națiunile lumii. Nouă ani mai târziu, în 1916, prin Madame Eugene Meeyer, Adam și Eva, Vrăjitoare, Brâncuși conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar apoi, în 1937, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit enunță apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizație. 

Sculptorul a avut grijă să lase țării sale două din cele trei tripticuri (1907, 1937) prin care inițiază curentul artistic, probabil cel mai important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în țară și în lume prin creațiile a cinci generații de artiști. 

14 septembrie, orele 10-18, în curtea interioară: Ziua Crucii – instalație pe pajiștea Muzeului și deschiderea spre vizitare a Bisericii din Bejan

De dimineață până seara ne primenim hainele și le scoatem la vedere pe pajiștea din jurul bisericuței din Bejan. Construim sărbătoarea sub forma unui performance, îmbogățindu-l cu gesturile noastre, deopotrivă colegi, prieteni și vizitatori.
Ne bucurăm ochiul și inima cu ii, catrințe, pânzături, bete, pieptare, scoarțe, lepedee, și tot ce are țăranul de pus la aerisit în prag de sărbătoare.
Deschidem, după mai bine de 10 ani, bisericuța din curte și primenim locul ca să fie bun și curat. Aducem lângă altar una din bisericile pictate de Horia Bernea, celebrându-i astfel ziua de naștere. 

16-18 septembrie, orele 10-18, în curtea interioară: Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri
Ateliere de crucerit, pictură pe sticlă și lemn

Timp de trei zile, Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri va oferi publicului noi întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care au loc în fiecare an în jurul zilei de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. 
Muzeul Național al Țăranului Român păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

Programul atelierelor:
16 septembrie, orele 11.00 – 13.00 / atelier de pictură pe sticlă cu artistul Bogdan Herăscu; vârsta minimă - 7 ani
16 septembrie, orele 13.00 - 15.00 / atelier de sculptură în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu; vârsta minimă – 10 ani
17 septembrie, orele 11.00 - 13.00 / atelier de pictură pe sticlă cu meșterul iconar Nicolae Muntean; vârsta minimă - 7 ani
17 septembrie, orele 13.00 - 15.00 / atelier de pictură pe lemn cu meşterul iconar Angela Ludoşanu ; vârsta minimă - 7 ani
18 septembrie, orele 11.30 - 13.30 / atelier de pictură pe sticlă cu artistul Radu Dincă; vârsta minimă - 7 ani


22 septembrie, ora 17, la Sala Acvariu: Vernisajul expoziției Drumul oii, ultimul episod? 300 de oi, 100 de zile, 1400 km
Expoziția va putea fi vizitată până pe 30 octombrie.

În 2013, Asociația Transhumanța (România) și Fundația „Pasterstwo Transhumancyjne” (Polonia) au pus pe cale proiectul „Transhumanța 2013”, care a refăcut, practic, dar și simbolic, vechiul drum al oierilor prin munții Carpați. 300 de oi mânate de ciobani români și polonezi au parcurs un traseu de aproximativ 1400 km prin zonele montane ale țărilor traversate de Arcul Carpatic, pornind din Transilvania, prin Ucraina spre Polonia, Slovacia și Republica Cehă. Frații Silviu și George Cățean din Rotbav, județul Brașov, urmași de oieri din Bran și proprietarii unei ferme zootehnice bine ancorate în tradiție, și prietenul lor polonez Piotr Kohut, și-au propus să reconstituie astfel și să celebreze transhumanța ca mod de viață ancestral al ciobanilor valahi, care a dus la întemeierea de așezări în zona de munte și crearea unei culturi comune de-a lungul Carpaților.

Expoziția-semnal - prefață la proiectul cultural Drumul oii. Poveste cu sfârșit așteptat? - preia mesajul acestora pentru a-l face cunoscut publicului din România, pornind de la fotografiile realizate de-a lungul călătoriei lor.

23 septembrie, ora 18, la Sala Foaier: Vernisajul expoziției Arta trecerii II
Expoziția va putea fi vizitată până pe 30 octombrie.

În a treia zi de la naștere este hotărât drumul pruncului prin viață, la o masă a ursitoarelor. Prin poartă, a gospodăriei, se trece un nou prag: spre maturitate, familie și comunitate. Stâlpul funerar sau pomul încheie drumul. În lumea țărănească, toate cele trei obiecte-semne, masă – poartă – stâlp, închipuie treceri, dar și sensurile comunicării între două lumi. Le întâlnim și în ansamblul de la Târgu-Jiu, o reîntoarcere a lui Brâncuși în locul de unde a plecat. 
Expoziția Arta trecerii – II îi este dedicată în anul în care campania pentru achiziționarea lucrării Cumințenia pământului a provocat în România discuții, controverse, discursuri și, mai ales, capacitatea de a re-construi proiecte culturale.

23 septembrie, ora 19, la Clubul Țăranului: Concert cu Taraful din Gorj

După 5 ani, Taraful din Gorj revine la Muzeul Țăranului! Șapte muzicanți, dintre cei mai buni ai locului, vor susține un concert de muzică tradițională gorjenească. Gorj este probabil singura regiune din România în care doinele sunt încă vii, așa că cei interesați n-ar trebui să rateze ocazia. 
În afară de doine, taraful va cânta melodii de joc (sârbe, hore), cântece lirice și epice. Două cântărețe și trei violoniști din satele Pârâu de Pripor și Tismana vor fi pe rând soliști, acompaniați – ca odinioară și ca și azi la petrecerile gorjenești – de un chitarist și un contrabasist.



Prin acest eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român susține campania de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia pământului.


 




înapoi la pagina principală
 
inchis