Catre Tur Virtual




Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când, între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...

BRÂNCOVEANU CONSTANTIN, BOIER VECHI ŞI DOMN CREŞTIN 14 august 2014





Evocare cu cântec

14 august 2014, Curtea interioară

Pentru că ne aflăm în anul Brâncoveanu (300 de ani de la martiriul marelui voievod şi al celor patru fii ai săi), concertul susținut de rapsodul Ion Crețeanu din Voineasa, în ziua de 14 august 2014, ora 19.00, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român, reprezintă o închinare adusă memoriei domnitorului, printr-un repertoriu care cuprinde Balada lui Constantin Brâncoveanu, precum și cântece culese din zona de baștină a Brâncoveanului (fostul județ Romanați). Rapsodul se va autoacompania la cobză.

Moderatorul evenimentului (jurnalistul și scriitorul Miron Manega) va face, alternativ cu prestația rapsodului, o trecere în revistă a contextului istoric în care a domnit Constantin Brâncoveanu, precum și o expunere comparativă a celor trei voievozi care au fost sanctificaţi, la începutul anilor ‘90, de Biserica Ortodoxă Română: Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu și Grigore al III-lea Ghica.

În privința prezentării personalității politice și culturale, precum și a valorii de mare slujitor al ortodoxiei creștine a lui Constantin Brâncoveanu, moderatorul a ales ca principală sursă istorică Anonimul brâncovenesc (Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1617), cea mai neutră dintre cronicile vremii. Celelalte două, Istoria Țării Românești, scrisă de Stolnicul Constantin Cantacuzino, și Istoria domnilor Țării Românești a lui Radu Popescu sunt marcate de subiectivitate, fiind una vădit contra, cealaltă mult prea laudativă la adresa lui Constantin Brâncoveanu.

Miron Manega va vorbi, de asemenea, în contextul deja creat, despre vechimea instrumentului la care se autoacompaniază rapsodul (cobza, numită de romani, în secoului I î. Hr., lira tracă), despre „pedigree-ul” instrumentului acestuia și a elementelor de recuzită vestimentară
(adevărate piese de patrimoniu), precum și despre locurile de unde Ion Crețeanu și-a cules cântecele.

Evocarea „cu cântec” Brâncoveanu Constantin, boier vechi și domn creștin va avea loc cu o zi înaintea comemorării laice și a pomenirii creștine a voievodului Constantin Brâncoveanu, cel care a reușit performanța de a aduce Țării Românești 25 de ani de pace, într-o perioadă de mare presiune politică și militară asupra principatului, presiune venită din partea a trei imperii: otoman, habsburgic și țarist.

Martiriul lui Constantin Brâncoveanu a avut loc pe 15 august 1714, la Istanbul.






înapoi la pagina principală
 
inchis