Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

SUSȚINEȚI MNȚR!






Muzeul Național al Țăranului Român se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Este un muzeu național, aflat sub tutela Ministerului Culturii și Identității Naționale. Posesorul unor colecții de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o clădire monument istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte. Stilul original de expunere se prelungește și în publicațiile muzeului, în evenimente precum vernisaje, concerte, conferințe și proiecții de film.

Muzeul Național al Țăranului Român consideră util să întrețină o discuție privind imaginea țăranului și a universului său. Muzeul este în căutarea unui „țăran“ generic, o persoană complexă care poate fi cunoscută numai prin priviri succesive, fiecare dintre ele asumându-și o perspectivă fragmentară. Muzeografia adecvată acestei opțiuni nu poate fi decât o muzeografie a căutării, o muzeografie „pâlpâitoare“, care renaște cu fiecare gest, opunându-se la tot ce riscă să devină rutină, procedeu, clișeu, rețetă. Muzeul Țăranului încearcă să creeze o muzeografie proaspătă, eliberată de poncife și mode muzeale, simplă, suplă și discretă, în care primează respectul pentru obiectele țărănești și pentru noblețea lumii din care provin.

Re-descoperim o lume uitată, îi arătăm frumusețea, simplitatea și puterea, într-o formulă muzeografică modernă și originală pentru care, în 1996, Muzeul Țăranului Român a primit Premiul Muzeul European al Anului (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție.

Colecții

Piesele aflate în patrimoniul muzeului, în număr de peste 71.000, constituie cea mai bogată colecție de cultură tradițională din România, structurată în colecțiile: Ceramică (14.000 piese), Port popular (20.000 piese), Țesături pentru interior (10.000 obiecte), Lemn, mobilier, feronerie (8.000 obiecte), Obiceiuri (7.000 exponate), Mostre (6.000 obiecte), Exponate religioase (4.000 piese, la care se adaugă cele șase biserici din lemn conservate in situ sau prezentate în expunere), Țări străine (4.000 exponate provenite din schimburi internaționale).
Muzeul și-a recuperat integral colecțiile și a achiziționat, după 1990, nenumărate piese noi, între care șase biserici din județele Arad și Hunedoara (două se păstrează la muzeu iar celelalte sunt conservate in situ).

Muzeul deține, de asemenea, o bogată arhivă documentară de specialitate. Arhiva Etnologică a Muzeului Țăranului reunește peste 80.000 de obiecte originale, organizate în fonduri de imagine (Clișotecă, Diatecă, Fototecă, Videotecă, Grafotecă), Audiotecă, dosare de cercetare etnografică, texte mixte și „scrieri neconvenționale”, ce datează din a doua parte a sec. al XIX-lea până în prezent. Acestea documentează deopotrivă viața rurală și viața urbană. Arhiva reprezintă un traseu socio-cultural prin istoria fotografiei autohtone, dar și o radiografie a proiectelor de cercetare și de acțiune culturală implementate de Muzeu în ultimele două decenii. În prezent, o parte din fondurile și colecțiile din arhivă sunt disponibile on-line pe platforma Rețelele Privirii și pe pagina de facebook Arhiva de Imagine MȚR.

Sălile expoziției permanente sunt momentan închise, după încheierea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff. Muzeul a început activitatea de reorganizare și remontare a expoziției permanente.
Rămân deschise sălile pentru expoziții temporare: Sala Irina Nicolau și Sala Acvariu.


Publicații

La Editura Martor a muzeului publicăm cărți, cataloage, caiete, pliante, cărți poștale ilustrate și revista anuală de antropologie „Martor”.
În colecția „Ethnophonie” au apărut până în prezent 25 de CD-uri cu muzici sătești și orășenești ale românilor, dar și ale maghiarilor, romilor, evreilor, ucrainenilor și aromânilor. „Ethnophonie” este o colecție de înalt nivel calitativ, răsplătită prin distincții occidentale: Premiul Academiei Charles Cros – Franța (2005) și Premiul Criticii Germane a Discului (2007).

Pentru că vrem un muzeu viu, în muzeu am strâns câteva „acareturi culturale“, creând locuri și prilejuri de întâlnire a oamenilor cu oamenii și cu cultura:

Galeria de Artă Țărănească – expoziție cu vânzare de obiecte de artă țărănească.
Atelierul de creativitate al M.N.Ț.R. invită, pe tot parcursul anului școlar, grădinițe, școli, licee, organizații nonprofit la: desenat, pictat, colaj textil și broderie, povești bricolate, teatru de umbre, croitorie și țesut, pictură pe sticlă, modelaj în argilă și ceară, ateliere de hârtie manuală și multe alte jocuri și jucării.
Cinema Muzeul Țăranului – sală de cinematograf cu o capacitate de 300 de locuri, axată pe film documentar și film artistic european de înaltă calitate.

De ce să susțineți Muzeul Național al Țăranului Român?

Un parteneriat pe măsură

Devenind susținătorii Muzeului Național al Țăranului Român, veți putea să asociați imaginea companiei dumneavoastră cu o instituție de cultură de prestigiu național și internațional.
Muzeul Țăranului este cotat cu trei stele în Ghidul Michelin 2019, fiind în top trei cele mai bune muzee din România.
Devenind partenerii noștri, vom putea construi împreună un proiect care să corespundă atât nevoilor noastre, cât și valorilor companiei dumneavoastră.


O comunicare cu sens

Dacă asociați numele companiei dumneavoastră cu unul sau mai multe dintre evenimentele Muzeului, veți beneficia de o mare vizibilitate pe materialele noastre de comunicare: campanii de afișaj, broșuri, cataloage, invitații, comunicate de presă, site, rețele sociale etc.


Acces privilegiat

Dacă veți susține activitățile noastre, vă veți puteți invita clienții și colaboratorii la evenimente de excepție beneficiind de ghidaje și vizite personalizate.


Cum ne puteți ajuta?

Expoziții temporare

Devenind susținătorii noștri într-o expoziție temporară, veți putea beneficia de o vizibilitate aparte și veți avea oportunitatea de a organiza evenimente private sau sampling în cadrul unui eveniment cultural de prim-plan în strânsă legătură cu valorile, imaginea și politica de responsabilitate socială a companiei dumneavoastră.


Achiziționarea unui obiect pentru colecția Muzeului și/sau restaurarea unui obiect deja existent în colecție

Dincolo de faptul că veți putea contribui la îmbogățirea patrimoniului național, veți avea posibilitatea de a achiziționa un obiect etnologic / o operă de artă tradițională, în contul Muzeului Național al Țăranului Român, sau veți putea contribui financiar la restaurarea unui obiect aflat deja în colecția noastră.

Acest fapt va permite îndeplinirea unuia dintre obiectivele muzeului, acela de a strânge, păstra, conserva și expune diverse artefacte.

Educație muzeală

Susținând muzeul în menirea sa socială și pedagogică înseamnă a-i permite dezvoltarea unei oferte către un public diversificat: copii, tineri, pensionari, public defavorizat etc.

Conferințe, ateliere de creativitate, vizite tematice, proiecții de film, activități în familie organizate în jurul unei expoziții, aplicații pentru telefonia mobilă – toate acestea pot face accesibilă cultura tradițională românească unui public numeros.

Puteți alege astfel să vă asociaţi acțiunilor noastre culturale în mod general sau prin proiecte precise, în jurul unui eveniment.


Pentru mai multe informații:

Iuliana Bălan
Marketing-Relații publice: 021.317.96.60 / 0721.243.548 / info@muzeultaranuluiroman.ro
 


înapoi la pagina principală
 
inchis