Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Solicitare propuneri tematice pentru revista MARTOR nr. 25 / 2020 și nr. 26 / 2021




Termen limită de primire propuneri: 27 martie 2019
Propunerile se trimit pe adresa: revistamartor@gmail.com


Revista anuală MARTOR. Revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, înființată în 1996 și aflată deja în al 24-lea an al apariției sale continue, este o revistă tematică interdisciplinară și internațională, cuprinzând articole științifice din domeniul antropologiei, etnologiei, antropologiei vizuale, muzeografiei, istoriei, etnomuzicologiei și istoriei artei. Revista vizează în principal un public academic, dar și unul larg. Articolele publicate sunt în limba engleză sau franceză, respectând normele deja în uz pentru revistă, și care pot fi găsite la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/for-authors/. Revista acceptă articole care trec de evaluarea (în regim anonim) a doi specialiști din domeniu (sistem „double blind peer review”).

Pe lângă tirajul tipărit (între 300-800 exemplare/număr) și publicarea pe site-ul dedicat, revista MARTOR este inclusă și indexată în baze de date internaționale: EBSCO, CEEOL, Index Copernicus și Anthropological Index Online (AIO), iar din aprilie 2018 a fost inclusă și în baza de date MLA – Modern Language Association, Directory of Periodicals. Totodată, suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI (al patrulea an).

Prezența în baze de date internaționale lărgește exponențial vizibilitatea muzeului în mediile academice și profesionale, astfel că includerea revistei în cât mai multe baze de date este o prioritate.

Revista, pe lângă textele academice pe tema propusă în fiecare an, cuprinde o secțiune de Muzeografie, prin care se prezintă ultimele proiecte ale Muzeului Național al Țăranului Român, dar și ale altor muzee, precum și secțiunile Note de teren și Recenzii de carte. Toate textele incluse în paginile revistei sunt într-o strânsă legătură cu tema din anul respectiv. Nu în ultimul rând, revista excelează în ceea privește aspectul său grafic, prin fotografii de o înaltă calitate expresivă, care fac legătura dintre artă și etnografie, contribuind la construirea secțiunilor și categoriilor revistei. Accentul pe antropologia vizuală este, de altfel, una dintre trăsăturile care individualizează revista.

Facem o solicitare pentru propuneri tematice ale revistei MARTOR pentru anii 2020 și 2021.

Datorită strategiei disciplinare și editoriale în care revista MARTOR s-a înscris prin indexarea într-un număr larg de baze de date, precum și faptul că suntem în proces de evaluare pentru indexarea ISI, tematica revistei trebuie să aibă în primul rând o dimensiune teoretică semnificativă și o deschidere tematică cu impact internațional.

Vă rugăm să redactați propunerile dumneavoastră după următoarea structură:


a) Titlul temei propuse;

b) Coordonatori (menționând și afilierea instituțională);

c) Justificarea temei (cel puțin două considerente care stau la baza propunerii tematice);

d) Posibile contribuții pe care coordonatorul este sigur că poate conta, menționând autorii și titlurile posibilelor articole.

Menționăm că propunerile urmează să fie tipărite și depuse la secretariat, pentru a fi prezentate și analizate în Consiliul Științific în luna aprilie 2019, în vederea selecției și aprobării lor.

Apelul pentru propuneri de tematici va fi postat și pe site-ul revistei, putând primi și propuneri din partea unor specialiști care nu sunt angajați ai muzeului.

Mai jos câteva informații importante privind responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice.


În vederea realizării revistei la timp, este necesar să ne încadrăm în calendarul revistei:
 

- 1 mai 2019/2020: anunțul temei pentru anul 2020 sau anul 2021, anunț lansat online și în grupuri din bazele de date ale muzeului cu specialiști în domeniu;
- 1 noiembrie 2019/2020: data limită de primire a rezumatelor propunerilor și selecția lor, realizată de către coordonatorii de număr;
- 15 februarie 2020/2021: primirea textelor finale și inițierea procesului de evaluare;
- 15 martie – 30 mai 2020/2021: peer-review;
- iunie 2020/2021: revizuirea textelor de către autori și trimiterea versiunii finale;
- iulie – 15 septembrie 2020/2021: corectură limbă;
- 15 septembrie – 15 octombrie 2020/2021: pregătire pentru tipar.
 

Responsabilitățile coordonatorilor numerelor tematice sunt:
 

1) De a asigura textul propunerii tematice în limba engleză / franceză.
2) De a asigura coordonarea numărului din punct de vedere științific:

a. De a selecta propunerile primite prin analiza rezumatelor primite de la autori.
b. De a asigura o listă de specialiști din domeniu (min. 20 persoane) care ar putea evalua textele în sistem peer-review.
c. De a asigura evaluarea fiecărui articol academic în sistem de peer-review anonim, trimițând textul la doi recenzori (cercetători în domeniu) și de a ține legătura cu recenzorii.
d. De a redacta introducerea volumului tematic (text teoretic de suport pentru tema propusă, precum și prezentarea numărului).
e. De a asigura un concept pentru ilustrația numărului în afara ilustrațiilor incluse în textele cuprinse în volum (imaginile interstițiale, imaginea pentru copertă etc.).

3) De a contribui la munca editorială prin supervizarea punerii în pagină a revistei.
4) De a organiza și prezida evenimentul de lansare a revistei după publicarea acesteia.

Până în prezent revista a cuprins numere tematice acoperind următoarele teme:
 

Nr. 16/2011 – Towards an anthropology of success;
Nr. 17/2012 – Everyday life during communism. History, memory, oblivion;
Nr. 18/2013 – Remembering childhood;
Nr. 19/2014 – The Agrarian Question – a Historical and Political Economy Outlook;
Nr. 20/2015 – Bodies – Matter – Narratives of Corporeality;
Nr. 21/2016 – A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay Meadow Management;
Nr. 22/2017 – Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century;
Nr. 23/2018 – Curating Change in the Museum;
Nr. 24/2019 – număr în curs de realizare, Archives and Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material.



București, 28 februarie 2019

Anamaria Iuga
Șef secție Studii etnologice
 




înapoi la pagina principală
 
inchis