Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

SCRISOARE DESCHISĂ




adresată Domnului Prim-Ministru Sorin Mihai GRINDEANU și, spre știință,
Domnului Ioan VULPESCU, ministrul Culturii și Identității Naționale


 Cu ocazia reunirii, într-o conferință națională a specialiștilor din muzee, reprezentanți ai organismului de specialitate al Ministerului Culturii și Identității Naționale (Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor), ai principalelor asociații profesionale din domeniu (Rețeaua Națională a Muzeelor din România și Comitetul Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor), precum și manageri ai 29 de muzee de importanță națională, regională și județeană, aflate atât în subordinea Ministerului, cât și ai autorităților locale, dorim să vă atragem atenția asupra câtorva probleme pe care le considerăm a fi de maximă importanță, pentru domeniul nostru:

1. Ca cetățeni români și oameni de cultură, suntem profund preocupați de pregătirea Centenarului Marii Uniri. Cu toate că, în opinia noastră, aceste pregătiri ar fi trebuit să fie demarate, în mod real, încă din anii 2012 – 2014, constatăm că, nici până acum, Departamentul aflat în subordinea Dvs. nu a început procedurile pentru lansarea proiectelor culturale de care România are nevoie, pentru a cinsti, așa cum se cuvine, marele eveniment. Este vorba despre proiecte a căror finanțare ar fi trebuit să înceapă chiar înainte de învestirea Guvernului pe care, cu onoare, în conduceți. Din păcate, nici până acum, nu sunt lansate liniile de finanțare, fapt care va pune muzeele țării în imposibilitate de a sărbători Centenarul așa cum ne dorim, cu demnitate, prin proiecte culturale majore și de mare impact național.

2. Legislația din domeniul protejării patrimoniului cultural, precum și din domeniul funcționării muzeelor (între altele, ne referim la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, Legea nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice și Ordonanța de Urgență nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură) este profund deficitară și contradictorie, fapt care periclitează grav funcționarea instituțiilor muzeale din România și activitatea de protejare a patrimoniului cultural național. Considerăm că este necesară o foarte rapidă ameliorare a acesteia și ne exprimăm deplina disponibilitate de a sprijini Guvernul României în eforturile de aducere la zi a legislației, în acord cu realitatea de astăzi.

3. Salarizarea personalului din instituțiile muzeale este, în continuare, extrem de confuză, conducând la grave disproporții între nivelurile de salarizare ale acestuia, pentru aceeași muncă prestată. Suntem gata, de asemenea, să participăm la eforturile lăudabile pe care Guvernul României le face pentru înlăturarea acestor grave discrepanțe.

Cu speranța, Domnule Prim-Ministru, că apelul nostru va fi urmat de măsuri concrete pe care să le dispuneți, pentru remedierea aspectelor semnalate, vă asigurăm de întreaga noastră considerație.



Piatra Neamț, 22 martie 2017


INSTITUȚII PUBLICE SEMNATARE

1. Muzeul Național de Istorie a României
2. Muzeul Național Brukenthal
3. Muzeul Național Peleș
4. Complexul Național Muzeal „Moldova“
5. Muzeul Național Cotroceni
6. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
7. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni
8. Muzeul Național al Banatului
9. Muzeul Național al Unirii
10. Muzeul Bucovinei
11. Complexul Muzeal Județean Neamț
12. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“
13. Complexul Muzeal Bistrița – Năsăud
14. Muzeul Județean Botoșani
15. Muzeul Dunării de Jos
16. Muzeul de Artă Craiova
17. Muzeul de Istorie „Paul Păltănea“
18. Muzeul Județean de Istorie și Artă Sălaj
19. Muzeul „Vasile Pârvan“
20. Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“
21. Muzeul Județean Olt
22. Muzeul Județean Satu Mare
23. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“
24. Muzeul Municipal Curtea de Argeș
25. Muzeul „Casa Mureșenilor“
26. Muzeul „Tarisnyás Márton“
27. Muzeul Universității „Al. I. Cuza“
28. Muzeul Municipal Câmpulung
29. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Semnatari ulteriori
30. Complexul Național Muzeal „Astra“
31. Muzeul Etnografic al Transilvaniei
32. Muzeul Național al Țăranului Român






înapoi la pagina principală
 
inchis