Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

REVISTA MARTOR, nr. 23 / 2018 // CURATING CHANGE IN THE MUSEUM







A apărut numărul 23/2018 al revistei MARTOR, „Curating Change in the Museum”, volum coordonat de Gruia Bădescu, Simina Bădică, Damiana Oțoiu. Tema numărului din acest an aduce împreună unsprezece texte științifice și studii de caz despre muzee care răspund provocărilor timpului, sunt inaugurate, în loc să fie închise, sunt îndrăznețe, în loc să fie precaute, în timp ce țin pasul cu normele de conservare și de păstrare a obiectelor și artefactelor pe care le au în grijă. Volumul se încheie cu două recenzii a două titluri de referință în lumea muzeelor. Totodată, volumul include un eseu vizual, cu o selecție de imagini din Arhiva de etnologie a Muzeului Național al Țăranului Român, imagini care intră în dialog cu articolele științifice.
Revista se găsește online integral, la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro


Preț: 21,26 lei

Cuprins:
CURATING CHANGE IN THE MUSEUM

Entrance hall. Curatorial statement.
Gruia BĂDESCU, Simina BĂDICĂ, Damiana OȚOIU
Curating Change in the Museum: Introduction to the Volume

First Hall. Transitional Museology: Museums React to Social and Political Change
Joel PALHEGYI
Revolutionary Curating, Curating the Revolution: Socialist Museology in Yugoslav Croatia

Charline KOPF
Dakar’s Museum of Black Civilisations: Towards a New Imaginary of a Post-ethnographic Museum

Njabulo CHIPANGURA
Working with Contested Ethnographic Collections to Change “Old Museum” Perspectives: Mutare Museum, Eastern Zimbabwe, 2015-2017

Study Corner. The Antidote Museum 25 Years On
Irina NICOLAU
The Museums of the World and I. My Museum Experience in an Eastern European Country

Florian FOUCHÉ, Marianne MESNIL
Le musée antidote mis en pratique: regards croisés d’un artiste et d’une ethnologue sur le Musée du Paysan Roumain

Second hall. The Antifragile Museum: Embracing Change
Cheryl KLIMASZEWSKI
Towards a Typology of an Emergent Museum Form

Selma HARRINGTON, Branka DIMITRIJEVIĆ, Ashraf SALAMA
Cracks and Light: Observing the Resilience of the History Museum of Bosnia and Herzegovina

Flaminia BARTOLINI
From Iconoclasm to Museum: Mussolini’s Villa in Rome as a Dictatorial Heritage Site

Martijn van GILS
Material Remembrance in Contentious Spaces: Framing Multi-Scalar Memories and National Culpability in the Museo della Fondazione della Shoah

Third Hall. Museums Reviews and Interviews
Jasmina AL-QAISI
Objects + Things = Stuff. A Visitor’s Guide to Berlin’s Museum der Dinge

Irina HASNAȘ HUBBARD, Iulia IORDAN
Elephants, Cockoos, Horses, and Me. A Different Exhibition About Toys


Exit Through the Bookshop

Janet Marstine, Critical Practice: Artists, Museums, Ethics, New York: Routledge, 2017, 212 pp.
(recensé par Martin HULLEBROECK)

Fiona Candlin. Micromuseology. An Analysis of Small Independent Museums, London and New York: Bloomsbury Academic, 2016, 224 pp.
(reviewed by Anca-Maria PĂNOIU)

Visual Archaeologies
by Viviana IACOB


 




înapoi la pagina principală
 
inchis