Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Revista MARTOR disponibilă online




MARTOR, anuarul de antropologie al Muzeului Ţăranului Român, este de acum disponibil şi online, la adresa: martor.muzeultaranuluiroman.ro.

Scopul site-ului este să ofere acces liber la articolele publicate în revistă în ultimii 10 ani (2005-2014) comunităţilor ştiinţifice, studenţilor, persoanelor active în câmpul ştiinţelor sociale, precum şi tuturor celor interesaţi de subiectele abordate de publicaţie. Cuprinsul fiecăruia dintre numerele revistei este disponibil la secţiunea «ARCHIVE». Oricare dintre articole poate fi accesat prin click pe titlul său şi descărcat gratuit în format .pdf.

MARTOR este o revistă academică în sistem peer-review înfiinţată în 1996, axată pe antropologie culturală şi vizuală, etnologie şi studii muzeale, încercând să contribuie la stabilirea unui dialog între aceste discipline. Revista MARTOR este publicată de către Muzeul Ţăranului Român şi reprezintă o încercare de redare în formă editorială a exerciţiului său muzeologic, caracterizat prin experiment şi prin refuzul convenţionalismului. De aceea, inovaţia este de căpătâi pentru revistă, atât în formă, cât şi în conţinut. Cercetările de ultimă oră publicate conform celor mai înalte standarde academice, materialul vizual de calitate şi analizele culturale pertinente sunt esenţiale pentru construirea unei punţi între antropologie, muzeologie şi arte. Revista este anuală şi tematică, fiind indexată de EBSCO şi CEEOL.


 




înapoi la pagina principală
 
inchis