Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Piatra. Focul. Lemnul // Trei filme despre Ținutul Buzăului proiectate la Cinema Muzeul Țăranului




15 ianuarie 2018, ora 19


Luni, 15 ianuarie 2018, sărbătorim Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Țăranului Român, ocazie cu care celebrăm Ținutul Buzăului, una din vechile regiuni istorice ale României, unde locurile sunt pline de povești și de oameni primitori. În Buzău se spune o istorie a pământului și a oamenilor locului, dezvăluite prin trei filme documentare realizate de DigiWorld, în parteneriat cu Geoparcul „Ținutul Buzăului”.

Piatra–Ținutul Buzăului (42 min.) este un documentar difuzat în premieră cinematorgrafică de Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Filmul aduce în prim-plan cititori în piatră și cioplitori în stâncă – sculptori excepţionali și creaturile lor fabuloase de la marginea pădurii, dar și trovanți șlefuiți de natură, care intră în rezonanţă cu sculpturile, cu munţii de sare și cu vulcani noroioși ce dau naștere împreună unui peisaj cu note de fantastic. (Producător Digi World, regizori: Adriana Oprea, Anca Grădinariu și Iulian Pană, anul 2017).
La finalul filmului regizorii vor fi deschiși la discuții și întrebări din partea publicului.

Focul–Ținutul Buzăului (35 min.).
Inspirat de focurile vii din Lopătari, documentarul are ca subiect acest fenomen natural spectaculos, specific zonei și un personaj principal, fierarul Titi Stan, de 85 de ani din Bozioru, care știe să facă o căruță întreagă, de la A la Z, în micul său atelier. (Producător – DigiWorld, regizor: Adriana Oprea, anul 2015).

Lemnul–Ținutul Buzăului (38 min.) este un documentar dedicat unei materii care încă rânduiește viața oamenilor de la naștere și până la moarte, îi adăpostește, îi hrănește și îi inspiră, dar mai ales îi apropie de Dumnezeu, prin bisericile de lemn din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, capodopere de arhitectură și de spiritualitate. (Producător - DigiWorld, regizori: Andrei Dobrescu, Adriana Oprea, anul 2016).

Filmele vor fi prezentate la Cinema Muzeul Țăranului – Studioul Horia Bernea, luni, 15 ianuarie 2018, începând cu ora 19.

Eveniment organizat de DigiWorld, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Geoparcul Ținutul Buzăului.



 





 




înapoi la pagina principală
 
inchis