Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

MINUNATA LUME NOUĂ – CASE ALE MIGRANȚILOR ROMÂNI




4 august - 27 septembrie 2017, Sala Tancred Bănățeanu


Vernisajul expoziției: vineri, 4 august 2017, orele 19


Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuie, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranții români în țară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, plecați din cauza situației economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică.

Expoziția își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural. Minunata lume nouă prezintă exemple de case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural. Acestea se disting de casele tradiționale prin culori intense, etaje numeroase, decorațiuni din granit și marmură. Proprietarii noilor case muncesc în timpul anului în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie. În străinătate lucrează de obicei în construcții, în sectorul menajer, al serviciilor de îngrijire a bătrânilor sau în agricultură. Banii puși deoparte sunt investiți în construirea unor case mari în localitățile din care provin. Casele nou construite ajung însă să fie locuite foarte rar. Vârstnicii rămași în țară continuă să locuiască în propriile case, ocupându-se de îngrijirea nepoților și a caselor nelocuite. Numai de Crăciun, Paște și în luna august satele se animă prin întoarcerea celor plecați. În luna august au loc numeroase nunți fastuoase, după care satele amuțesc din nou.

După ce a fost prezentată în perioada noiembrie 2015 - iunie 2016 la Muzeul Culturilor Europene din Berlin și la Collaboratorium Berlin, Minunata lume nouă a pornit într-un turneu în mai multe orașe din România, prima oprire fiind la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Începând cu luna august expoziția itinerantă ajunge și la București, unde va fi găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român.

La București expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din 4 proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite. Proiecțiile vor avea loc la Cinema Muzeul Țăranului.
Documentarele vor fi difuzate în original, cu subtitrări în limba engleză.

Vineri, 1 septembrie, 18:30
Aici... adică acolo
România, 2012, R: Laura Căpățână Juller, 76'
Ani și Sanda sunt două fete din Maramureș, care au crescut cu bunicii. Părinții lor sunt la muncă în Spania, ca atâția alți români. Când au plecat, proiectul lor comun părea promițător: cu banii câștigați în Spania vor construi o casă în care toată familia va fi fericită. După mai bine de zece ani, socoteala de acasă nu pare să se fi potrivit însă cu realitatea; iar casa e departe de a fi gata. Laura Căpățână Juller le-a însoțit pe Ani și pe Sanda timp de trei ani, urmărind frământările unor copile devenite adolescente în absența părinților.

După proiecția filmului, regizoarea Laura Căpățână Juller și monteurul Dana Bunescu vor participa la o discuție cu publicul.
 







Sâmbătă, 9 septembrie, 18:30
Primele două părți ale trilogiei The Last Peasants
UK, 2003, R: Angus Macqueen, partea I 49', partea II 49'
Angus Macqueen narează în trilogia sa povestea a trei familii din satul Budești, Maramureș. Aceste familii au în comun faptul că unul sau mai mulți membri au hotărât să emigreze ilegal în Uniunea Europeană, pentru a lăsa în urmă problemele economice de acasă. În timp ce prima parte intitulată Journeys prezintă realitatea cu care se confruntă migranții, a doua parte, Temptation, aduce în discuție conflictul cultural și așteptările diferitelor generații din România rurală.
 



Miercuri, 20 septembrie, 18:30
Searching for Patrick
România, 2016, R: Daniel Djamo, Oana Popan, 98’
Comuna Certeze din județul Satu Mare este renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franța și în alte țări din Vestul Europei. Căutarea lui Patrick nu urmărește să îl găsească pe acesta, așa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuși. Filmul urmărește mitul comunei Certeze și încearcă să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case.
 



Duminică, 24 septembrie, 18:30
Waiting for August
Belgia, 2014, R: Teodora Ana Mihai, 88’
Georgiana Halmac va împlini în iarna aceasta cincisprezece ani. Ea trăiește în orașul Bacău împreună cu cei șase frați. Mama lor a fost nevoită să își părăsească copiii pentru a le asigura existența, lucrând în Italia, în orașul Torino. Nu se va întoarce înainte de începerea verii. Georgiana este nevoită să improvizeze din mers, conversațiile telefonice cu mama ei fiind singurele puncte de reper.
 









 



Expoziție curatoriată de Beate Wild și Raluca Buțincu Betea

O mare parte din fotografiile expoziției sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Un proiect comun realizat de Departamentul Europa centrală și de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene din Berlin și Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român.
Finanțat de Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien și Institutul Cultural Român din București.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până pe 27 septembrie 2017, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Informații suplimentare: bravenewworld.komsoe.eu // www.muzeultaranuluiroman.ro




FOTO 1: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu



FOTO 2: Certeze, 2011 © Petruț Călinescu



FOTO 3: Certeze, 2011 © Petruț Cǎlinescu



FOTO 4: Cajvana, 2012 © Petruț Călinescu



FOTO 5: Marginea, 2009 © Andra Jacob Larionescu



FOTO 6: Paris, 2011 © Petruț Cǎlinescu



Foto poster: Ilva Mică, 2010 © Petruț Călinescu 



 




înapoi la pagina principală
 
inchis