Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

MARTOR nr. 24/2019 // Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material






A apărut numărul 24/2019 al revistei MARTOR, „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban. Tema numărului din acest an cuprinde 14 studii ce se opresc asupra arhivei percepută dintr-o triplă perspectivă: ca un loc de memorie (în continuarea direcției propuse de istoricul francez Pierre Nora în 1997), ca un act procesual şi drept o structură instituţională integrată unui anumit context politic, social şi cultural. Volumul se încheie cu trei recenzii a unor titluri de referință în domeniu.
Revista se găsește online integral la adresa: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/

Prețul: 26,25 lei.

CUPRINS:


Corina Iosif, Bogdan Iancu
Introduction. Inside and Outside the Archive: the Uses of Archives and Archival Practice

I. In the Beginning Was the Archive: Storing as Production of Memory
Mădălina Vârtejanu-Joubert
Débuts de la photographie, débuts de l’archive photographique : Bonfils au Harvard Semitic Museum

Viviana Iacob
Looking for Bauh: Negatives and Prints in the Romanian Peasant Museum Image Archive

Alexandru Iorga
Archives as Ruins: Means of Understanding the Future in an Era of Wrecks

II. Archives: the Purposes of Remembering, the Purposes of Forgetting
Maria Cristache
The “Socialist Modernism” Platform: Online Archives and Knowledge Production in Central and Eastern Europe

Inis Shkreli
Communist Politics of Archives: The Case of the Ethnomusicology Archive at the Institute of Folk Culture in Tirana

Astrid Cambose
“Whose Property Are My Letters?” Inside Monica Lovinescu and Virgil Ierunca’s Archive

Raluca Mateoc
The Aliyah of 1949: Unpublished Migration Requests of Jews from Romania as Vehicles of Memory

III. People and the Never-Ending Archive
Claudia Câmpeanu, Mara Mărăcinescu
Sounding Out the Personal Archive

Iris Șerban, Ioana Popescu, Andra Tarara
The Little White/Black Book of the Ethnological Archive of the Museum of the Romanian Peasant. 2009-2019

Rucsandra Pop, Alexandru Iorga
Making the Documents Speak - A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds

IV. The Archive as Artistic Language
Iosif Király
When Document Becomes Art and Art Becomes Document. Several Art Projects Based on Photographic Collections or Archives

Szilárd Miklós
The Passenger Retrospective of the Minerva Press Photo Archive: Publishing of a Research Infrastructure

V. Fieldnotes and Dialogues
Ionuț Mareș
“Now is the time to include the films produced by the Alexandru Sahia documentary studio in our conversations about the communist past.” An interview with Adina Brădeanu

Călina Bârzu
Reclaiming the Visual Archive of the Furniture Factory in Iași

VI. Book Reviews

Alexandra Urdea, From Storeroom to Stage: Romanian Attire and the Politics of Folklore, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2018, 210 p.
(reviewed by Călin Cotoi)

Inge Daniels, What Are Exhibitions For? An Anthropological Approach, London and Oxford: Bloomsbury Academic, 2019, 256 p.
(reviewed by Gabriela Nicolescu)

Sahia Vintage 5: Ephemeral Film - An Argument for a More Inclusive Film History
(reviewed by Andra Petrescu)






 




înapoi la pagina principală
 
inchis