Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

HORTUS DELICIARUM 2




obiect / instalație / performance
Expoziție de Victoria Zidaru
12 iunie - 8 iulie 2018, Sala Foaier




„Omul a fost creat de Dumnezeu într-o gradină împreună cu arborii, plantele, păsările, cerul, soarele și luna, acestea fiind întâia și adevărata lui familie. Apa, aerul, căldura, adierea vântului, zorii dimineții, mireasma florilor, cântecul păsărilor… au fost oferite omului (fără a i se cere nimic la schimb) pentru hrană, încântare și îmbărbătare. El nu va gusta pacea, odihna și fericirea până ce nu va regăsi și respira din nou în și prin această «gradină a deliciilor»
Victoria Zidaru





Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 12 iunie 2018, de la ora 19, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției HORTUS DELICIARUM 2, a artistei Victoria Zidaru.

Ideea acestei expoziții i-a fost inspirată artistei Victoria Zidaru de opera muzicală a cunoscutei mistice medievale, Hildegard von Bingen, care a trăit în jurul anilor 1200 în Germania și a cărei atmosferă pioasă și suavă amintește de statura umană primordială.

Conceptul pornește de la ideea restaurării atmosferei paradiziace într-o viziune plastică, folosindu-se de sculptură, obiect, instalații și performance.

În sprijinul acestei idei vor fi folosite, cu preponderență, materiale vegetale: fân, plante uscate și mirositoare, crengi, cuiburi, pânză de casă din in și cânepă. În felul acesta, obiectele care vor compune instalațiile vor fi din pânză umplute cu material vegetal. De asemenea, miresmele plantelor vor face parte din instalațiile „Stromata mare”, „Stromata mică”, „8 Stâlpi”, „Arborele Vieții”, „Arborele Cunoștinței”, „Ecou”, „Sânul lui Avraam” etc. Aproape toate obiectele din pânză vor fi brodate cu fir de cânepă reprezentând texte inserate în compoziții geometrice. În afară de lucrări selectate din cele trei expoziții recente ale artistei Victoria Zidaru – ZISSICUSUT, FLORILEGIU și HORTUS DELICIARUM, expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va cuprinde lucrări noi, special gândite pentru acest proiect.
Abordarea problemelor din această zonă spirituală, în vremea tulburată pe care o parcurgem, poate fi o îmbiere, o trezire și o pledoarie pentru regăsirea normalității, verticalității și firescului.

Totodată, expoziția va fi însoțită de două proiecții video reprezentând două performance-uri care ilustrează bine acest concept: Înveșmântare și Urzeală în doi.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 8 iulie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.




 


 




înapoi la pagina principală
 
inchis