Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Ferdinand și Maria. Regii Marii Uniri




Muzeul Național de Artă al României vă invită joi, 18 iulie 2019, ora 18.00, la vernisajul expoziției „Ferdinand și Maria. Regii Marii Uniri”, care va avea loc la parterul Galeriei Naționale.

Realizată în parteneriat cu Muzeul Militar Național „Ferdinand I”, Muzeul Național al Țăranului Român, Casa Memorială „Costin Petrescu” și Biblioteca Academiei Române, expoziția beneficiază de intrare gratuită.

O suită impresionantă de portrete, cele mai multe dintre ele oficiale, aduc un omagiu regelui Ferdinand și reginei Maria, făuritorii României Mari. Realizate în perioade diferite, ele sunt opera unor artiști autohtoni (Milița Pătrașcu, Ipolit Strâmbu, Costin Petrescu, Nicolae Vermont) sau străini (Philip de Laszlo, Alfred Schwartz, Albertine Ruprecht) care au izbutit să imortalizeze convingător trăsăturile definitorii și caracterul celor două personalități istorice care au marcat devenirea României moderne în timpul și după Primul Război Mondial.

Lor li se adaugă un album de schițe în acuarelă ale reginei Maria, care îmbogățesc perspectiva istorică cu una artistică. Studiile de flori presărate cu diverse elemente geometrice și simbolice subliniază sensibilitatea reginei, ilustrată în acest caz prin practicarea unui limbaj decorativ specific stilului Art Nouveau, atât de admirat în tinerețe.

O suită inedită de fotografii și colaje cu articole din ziare de epocă din arhiva sculptorului Alexandru Severin completează expoziția și adaugă valoare documentară dublei perspective - artistică și istorică.

Expoziția prilejuiește astfel reîntâlnirea cu figuri fondatoare ale României Mari și subliniază rolul picturii, al sculpturii și al artelor grafice la creionarea unei conștiințe naționale din care familia regală face parte integrantă.

Coordonatori proiect: Liviu Constantinescu, Octavian Boicescu
Curator: Alina Petrescu
18 iulie -29 septembrie 2019
Galeria Națională – parter
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00
Accesul permis până la ora 17.00
Intrarea este liberă!


 


înapoi la pagina principală
 
inchis