Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Detalii privind organizarea de evenimente la MNȚR




Muzeul Național al Țăranului Român aduce în atenția partenerilor și colaboratorilor săi o serie de detalii și aspecte tehnice privitoare la derularea acțiunilor și evenimentelor organizate în spațiile sale. În acest sens, pentru realizarea unui parteneriat/ colabărări, sunt necesare următoarele:

1. existența unei solicitări oficiale înregistrată la Secretariatul Muzeului sau trimisă pe mail (info@muzeultaranuluiroman.ro);

2. avizul favorabil dat de Consiliul Științific și Consiliul de Administrație. MNŢR acordă acest aviz numai pentru perioadele disponibile pentru organiozarea de evenimente externe. Programul cultural intern are prioritate şi este planificat pe termen lung;

3. întâlnire pentru stabilirea detaliilor organizatorice ale evenimentelor cu specialiștii Muzeului, desemnați pentru colaborare;

4. realizarea, de comun acord, a unui desfășurător al evenimentului pe baza unor planificări scrise și detalierea prin schițare și descrierea elementelor care alcătuiesc acțiunea în cauză. În cazul în care aspectele tehnice cuprinse în desfășurător nu sunt respectate, MNȚR își rezervă dreptul de a refuza evenimentul;

5. întocmirea unui contract de parteneriat/ colaborare/ închiriere, conform tarifelor aprobate de Ministerul Culturii și Identității Naționale și regulilor specifice instituțiilor de cultură. Contractul se va întocmi cu cel puțin două săptămâni înainte de eveniment, iar în cazul nerespectării condițiilor stipulate de MNȚR, va fi reziliat unilateral (detalii în formularul de contract).
Muzeul Național al Țăranului Român solicită organizatorului să selecteze conținutul și forma de prezentare în concordanță cu statutul de instituție națională de cultură și cu obiectul de activitate specific. În cazul constatării inadecvării conținutului și a modului de desfășurare a activității, MNȚR își rezervă dreptul de a suspenda sau chiar anula evenimentul.

6. pentru promovarea evenimentelor, Muzeul nu poate susține financiar tipărirea materialelor publicitare, costurile rămânând a fi suportate de organizatorii evenimentelor.

 
Începând din iulie 2016, expoziția permanentă a Muzeului Național al Țăranului Român s-a închis pentru lucrări de consolidare și restaurare a clădirii monument istoric din Șoseaua Kiseleff.

Au rămas deschise sălile pentru expoziții temporare: Sala Tancred Bănățeanu, Sala Foaier și Sala Acvariu. În aceste spații sunt programate evenimente până la sfârșitul anului 2017 astfel încât nu mai primim cereri pentru anul în curs.





înapoi la pagina principală
 
inchis