Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Clubul Ţăranului





Luni, 16 octombrie
orele 18.00" Școala de Ie" by Semne Cusute

Marți, 17 octombrie
orele 18.00 Institutul Frații Golescu prezintă "Cantitsi Armanesti"
cu Boatea Pindului și invitații lor

Miercuri, 18 octombrie
orele 20.00 Teatru: "Ateție! Trec îngeri" (comedie)
Cele 27 de personaje sunt interpretate de: Dalia Pușca, Răzvan Dragu, Dana Porlogea si Daniel Marcu
bilet: 25 lei

Joi, 19 octombrie
orele 20.00 & 21.30
Red Nose Society prezintă "Micul Prinț" (spectacol pt. oameni mari)
cu: Iuliana Nistor, Vlad Gălătianu, Ștefan Ruxanda
Regia: Ștefan Ruxanda
bilet: 25 lei, spectacolele sunt sold~out

Vineri, 20 octombrie
orele 20.30 Love Is In The Art Festival prezintă concert URMA acustic
Intrarea liberă în limita locurilor disponibile

Sâmbătă, 21 octombrie
orele 11.00 Compania de Teatru Hopa Trop
orele 17.00 Compania "Teatru la Cinema" prezintă: Arlechino și Totolino
orele 20.30 Love Is In The Art Festival prezintă concert Les Elephants Bizarres
Intrarea liberă în limita locurilor disponibile

Duminică, 22 octombrie
Teatrul Paiața prezintă:
orele 10.30 Lupul cu scufița roșie
orele 11.45 Curs de dezvoltare personală prin artele spectacolului
orele 20.30 Love Is In The Art Festival prezintă concert Kumm
Intrarea liberă în limita locurilor disponibile

Contact:
adresa: Str. Monetăriei, nr. 3, Sector 1, București
mail: clubtaran@gmail.com
telefon: 021 310 80 48

 




înapoi la pagina principală
 
inchis