Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Call for Papers // MARTOR 26/2021 // VISUAL ETHICS AFTER COMMUNISM




Guest Editors:
Dr James Kapaló (Principal Investigator Hidden Galleries ERC Project, University College Cork)
Dr Gabriela Nicolescu (Curatorial Lead, Hidden Galleries Project, University College Cork)
Dr David Crowley (National College of Art and Design, Dublin)


Deadline for abstract submissions: 3rd of April 2020.
Publication date: November 2021.


The Museum of the Romanian Peasant is seeking contributions for its annual journal Martor 26/2021, on the topic of Visual Ethics after Communism. Martor is a peer-reviewed academic journal, established in 1996, indexed by EBSCO, Index Copernicus, CEEOL, AIO, and MLA International Bibliography, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology.
 

This special issue to appear in 2021 will problematize the often-uncritical use of images in publications and displays about communism. This themed issue will pose a number of questions for anthropologists, historians, museologists and others. When does an image or a museum display present itself as problematic and for whom? Under what circumstances is it ethically justifiable to exhibit or publish such images or, conversely, to put images aside, leaving them undisplayed? When do arguments based on “the public good” outweigh the right to personal privacy, individual integrity and cultural patrimony of source communities? Inspired by recent debates on the ethics of the use of Holocaust and atrocity photography and colonial-era images of indigenous ‘others’, the contributions to this issue will address the use of images of unwilling participants taken through a hostile lens. The issue invites researchers and curators to find inspiration in various kinds of archives: both personal and institutional.
 

Requirements


We invite researchers working on Central and East European countries and other post-totalitarian societies to address questions of the contextualization and re-classification of images and displays, of dispossession and repatriation of confiscated community and family photographs, and the role that images and material displays play in the formation of personal, collective and national memory.

The volume will give priority to six individual articles (6 to 10,000 words). These will be supplemented by shorter texts (2.000 – 4.000 words) where more experimental writing, interviews or exhibition reviews are invited for publication. Please follow the guidelines for authors of the Martor journal: 
http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/for-authors/.
 

Martor is a journal where authors are encouraged to publish experimental ethnographic research and accompany their text with high standard visual material, thus, all contributors are encouraged to use ample images to accompany their texts.

We invite contributors to send an abstract (300 words) by Friday April 3rd, 2020.
The selected articles will need to be submitted by Friday 11th of September 2020.
Submissions will be in either English or French.
 

Proposals, manuscripts, and other editorial correspondence should be sent to the following e-mail: revistamartor@gmail.com.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis