ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ
Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.
După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .
La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.
Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.
În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.
Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.
A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie Martor
A apărut numărul 22/2017 al anuarului de antropologie MARTOR. Sub titlul Back to the Future. Creative Traditions in the 21st Century, volumul își propune să adune o colecție de studii originale și material vizual care să examineze problematica tradițiilor, atât din punctul de vedere al rolului lor de cultură reprodusă și transmisă din generație în generație, cât și ca un construct intelectual și chiar și ca domeniu al pieței. Tema este propusă de către antropologul Vintilă Mihăilescu, profesor universitar la Scoala Națională de Științe Politice și Administrative, coordonator al acestui număr, împreună cu Bogdan Iancu și Corina Iosif, cercetători la Muzeul Național al Țăranului Român.
Preț: 23,63 lei
Contents
BACK TO THE FUTURE. CREATIVE TRADITIONS IN THE 21st CENTURY
Two Introductions
Vintilă MIHĂILESCU
Creative Traditions and Ecology of Heritage
Corina IOSIF and Bogdan IANCU
In brief
I. Social Usages of Traditions
Marta JECU
Tradition and Architectural Representation
Augustin IOAN
Retrofuturism. A Revisited Concept for Religious Architecture
David DIACONU
(Re)establishing Institutions as Tradition. A Fieldwork-based Analysis of Obște’s Commons’ Management Institutions
Chris BAKER
Reinventing Mountain Food Traditions and Small Farm Survival in Southern Appalachia
II. Political Usages of Traditions
Andrea MEMBRETTI, Pier Paolo VIAZZO
Negotiating the Mountains. Foreign Immigration and Cultural Change in the Italian Alps
William WESTERMAN
Kayaktivism: The Anthropology of Protest, Craft, and the Imagination
III. Traditions on Display
Magdalena BUCHCZYK, Gabriela NICOLESCU, Alexandra URDEA
Forging Folklore, Disrupting Archives: Curatorial Explorations between Tradition and Innovation
Anca-Maria PĂNOIU
A Sense of Past: Usages of Objects in Naïve Museology
IV. Traditions in Dialogue
Raluca OPREA-MINOIU, Cosmin MANOLACHE, Ana PASCU, Ciprian VOICILĂ, Ruxandra GRIGORESCU, Mirela FLORIAN, Beatrice IORDAN, Lidia STAREȘ, Valentina BÂCU
Atelierul de creativitate. A Sentimental Dossier
Corina IOSIF
Creative Traditions Forum: the Project and the Team
Bogdan IANCU
Inside the Creative Traditions Workshops
V. Book Reviews
Christoph BRUMANN, David BERLINER (eds.), World Heritage on the Ground, Ethnographic Perspectives, New York and Oxford: Berghahn Publishers, 2016, 327 p. (reviewed by Vintilă MIHĂILESCU).
Margaret BEISSINGER, Speranţa RĂDULESCU, Anca GIURCHESCU (eds.), Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music, Lanham: Rowman & Littlefield Publishers, 2016, 311 p. (reviewed by Claudiu OANCEA).
.jpg)
înapoi la pagina principală