Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

#MțrMăInspiră | În plină criză, ne refugiem în artă




Prin proiectul #MȚR mă inspiră, propunem familiilor cu copii să valorifice acest timp petrecut împreună și să diversifice activitățile creative acasă. Atelierele de creativitate cu care publicul s-a obișnuit la Muzeu sunt în prezent transpuse în mediul digital și transmise pe canalele de social media – paginile de FB ale Educației Muzeale MȚR și Muzeului Tăranului. Pe lângă realizarea activităților împreună cu părinții lor, îi îndemnăm pe copii să ne ne trimită propriile variante creative despre:


1. #TEATRU ACASĂ


Pornind de la mai multe tipuri de teatru de animație (teatru de umbre, teatru de obiect, teatru cu personaje din hârtie etc), se vor realiza ”spectacole” scurte (cel mult 5 minute), generatoare de idei pentru copii și părinții lor. Vor fi îndemnați să adauge sunete realizate chiar de ei, cântecele, să joace rolul de povestitor, transformând activitatea într-un adevărat spectacol care pune în valoare abilitățile copiilor.
O altă modalitate de realizare de #teatru acasă o reprezintă personificarea unor obiecte din casă (de exemplu o lingură banală care se poate transforma într-un personaj excepțional)
În ambele situații, părinții vor fi îndemnați să trimită/să posteze în secțiunea de comentarii propriile scenete, rămânând mărturii ale acestei perioade. 

Recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani și părinților.


2. #JURNAL DE PANDEMIE


Trăim un fenomen mondial care va rămâne în istorie. Relatarea la cald a fenomenului și a modului în care acesta ne va afecta/schimba viața poate fi extrem de importantă pentru noi, familia noastră sau alți oameni. Prin propunerea copiilor de a-și realiza și ține un jurnal de pandemie, îi îndemnăm să conștientizeze importanța unor lucruri care altfel nu le-ar fi atras poate atenția: libertatea de mișcare, de siguranță, de a fi responsabil pentru tine și familia ta/pentru comunitatea căreia îi aparții, importanța empatiei, a implicării sociale etc. Totul ambalat creativ, sub forma unui tutorial de realizare a unui jurnal personalizat și a lansării unor întrebări legate de lucruri care ne frământă pe mulți și care se regăsesc în multe pagini de jurnal.

Recomandat copiilor peste 7 ani.


3. #MUZEUL LA CUTIE


Pentru că nu putem vizita decât virtual muzee în această perioadă, dar avem multe idei și timp de a le valorifica creativ, propunem copiilor să-și construiască propriile muzee acasă. Nu e nevoie să transforme holurile/balcoanele/sufrageriile în adevărate săli de expoziție (dar nu este exclusă această variantă) pot să utilizeze o simplă cutie pe care să o transforme într-un ”muzeu” personal, utilizând obiecte din casă sau obiecte pe care să le realizeze ei.
Vom oferi sugestii pornind de la animațiile și atelierele din cadrul proiectului Muzeul la cutie, dar și tutoriale de realizare animație folosind tehnica stop-motion ori idei de cum să-și realizeze o expoziție și-i vom îndemna pe copii să ne trimită rezultatele lor.

Pentru copii cu vârsta peste 7 ani.


4. #CE VEZI DE LA FEREASTRĂ


Adesea, copiii ne uimesc cu detaliile pe care le observă și care sunt diferite de cele remarcate de adulți sau cu capacitatea de a ”visa cu ochii deschiși”. Propunem o activitate ludică, pe care o pot desfășura în echipe cu părinții, plecând de la aceeași fereastră, o foaie și creioane colorate, sau chiar și markere colorate, în cazul în care părinții își dau acordul de a colora direct pe fereastră. Își pot compune lumea colorată, care poate înfrumuseța o zi cenușie de izolare.

Pentru copii cu vârsta de peste 5 ani.


5. #GRĂDINĂRIM ACASĂ


E perioada în care, în mod normal, ai putea grădinări la țară ceva cu mama, cu tata, bunicul și bunica. De visat poți să visezi, dar stai acasă. Și în casă se poate face ceva. Grădină în ghiveci. Doar să ai un ghiveci, un borcan cu apă, niște pământ, și să ceri voie mamei să tai dintr-o plantă o bucățică. Să zicem dintr-un CERCELUȘ (Fuchsia). Să-ți arăt cum faci, s-ar putea să-ți placă! Dar să nu te apuci apoi să-i foarfeci mamei toate plantele…

Pentru copii cu vârsta peste 6 ani. 


6. #ADUSE CU POȘTA


Stăm acasă și nu putem să ne vizităm nici bunicii, nici verișorii, nici prietenii de sărbători. Nu e chiar vacanță! Dar le putem scrie scrisori și cărți poștale. Acestea pot fi trimise fizic (cât timp mai funcționează Poșta română) sau online după ce sunt scanate/fotografiate. Pentru a-i încuraja, putem realiza și niște postări/ niște filmulețe, în care să dăm câteva exemple de tehnici diverse și atractive pentru copii (fie colaj de fotografii, desene, scris, fie felicitări tematice, poate unele chiar virtuale).

Pentru copii cu vârsta peste 6 ani.


Toate activitățile sunt gratuite și se găsesc pe paginile de Fb – Educație Muzeală MȚR și Muzeul Țăranului Român.
 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis