To Virtual Tour
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

Ioan Căianu 390 | 20 noiembrie - 4 decembrie 2019




 

Ioan Căianu a fost compozitor, culegător de muzică, botanist, fondator de tipografie, constructor și reparator de orgi din Transilvania secolului al XVII-lea, care a avut o contribuție însemnată la întocmirea codicelui care îi poartă numele – „Codex Caioni”. Culegerea elaborată între 1634-1671 conține motete, părți de mise, muzică ecleziastică, părți din lucrări baroce instrumentale și dansuri, toate fiind notate cu tabulaturi de orgă. Anul acesta se împlinesc 390 de ani de la nașterea sa, motiv pentru care Festivalul de Muzică Veche București vă invită la două evenimente importante dedicate acestei personalități plurivalente.


Miercuri, 20 noiembrie 2019, de la ora 17.30, va avea loc la Muzeul Național al Țăranului Român vernisajul expoziției Ioan Căianu 390. Expoziția va conține fotografii realizate de fotograful Gyula Ádám, cu conducerea profesională a muzeografei Erzsébet Muckenhaup, care și-a legat numele şi cariera de redescoperirea comorilor ascunse de călugării franciscani de la Şumuleu-Ciuc. La eveniment vor lua cuvântul Laurențiu Constantin, director al Festivalului de Muzică Veche București, și Angéla Ferencz, director al Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc.
 

Expoziția Ioan Căianu 390 poate fi vizitată la Sala Irina Nicolau, în perioada 20 noiembrie – 4 decembrie.

Expoziția este realizată de Centrul Cultural Județean Harghita, Consiliul Județean Harghita, cu finanțarea Fondului Bethlen Gábor, înființat de Guvernul Republicii Ungare. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București și Muzeul Național al Țăranului Român.

Apoi, tot în 20 noiembrie, sunteți așteptați de la ora 19, la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, la concertul „Căianu’ 390” susținut de ansamblul de muzică veche „Codex”. Grupul a luat ființă în anul 1996, având în componența sa profesori și studenți ai Facultății de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov. Scopul lor principal este interpretarea muzicii culte europene din secolele XV–XIX, cu ajutorul instrumentelor de epocă, pe baza surselor teoretice ale vremii. Ansamblul cercetează muzica cultă din Transilvania și din Europa de Est, precum și sursele europene care au tangență cu aceasta. Programul concertului conține dansuri și cântece pe care le putem regăsi în Codicele Căianu.
 

Evenimentele ediției a XIV-a a Festivalului de Muzică Veche București reprezintă un cadou oferit publicului care ne-a fost alături în toți acești ani. Accesul la evenimente se face în baza unei rezervări realizate la numărul de telefon 0771 747 918, prin email, la adresa clara@medievalpraxis.ro, sau pe pagina de Facebook Bucharest Early Music Festival.

Festivalul de Muzică Veche București este organizat de Asociația Antiqva și Medieval Praxis în parteneriat cu: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Național al Țăranului Român, CNA Tinerimea Română, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul Francez din România, Institutul Balassi din București, Centrul Cultural Județean Harghita, Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc, Bio Terra Med, Mediatrust. Sponsorii evenimentului sunt: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Kvint, Apriori, Delicatese Florescu, Apidava. Partenerii media: Trinitas TV, Radio România, Radio Trinitas, RFI, Radio Clasic, Observatorul Cultural, profit.ro, modernism.ro, festivalier.ro, Agenţia de Carte, Ceaşca de Cultură, Informateca.ro, cezariulian.ro


 


 

 

 
Laurențiu Calomfirescu
laurentiu.calomfirescu@medievalpraxis.ro
0749.123.843.
 


back to main page
 
closed