Catre Tur Virtual
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

Sărbătorile din luna august




1 august: Intrarea în postul Sfintei Maria; Macaveii
Se vorbeşte de cinci sau şapte Macavei. Se ţin pentru sănătate, mai mult de femei. Este cu totul interzis să culegi cânepă. De Macavei e ultima oară când mai poţi să iei din stupi miere.

6 august: Schimbarea la Faţă (Probejenia)
După ce a împlinit 33 de ani, Iisus a început să spună ucenicilor că el va trebui să meargă la Ierusalim unde va pătimi multe şi va fi omorât. Ucenicii s-au întristat. Apoi, însoţit de ucenici şi de popor, Iisus s-a dus la muntele Taborului, unde a urcat împreună cu Petru, Iacov şi Ioan.
Ca să se roage, s-a îndepărtat de cei trei, iar aceştia au adormit.
Când s-au deşteptat, Iisus li s-a înfăţişat Schimbat la Faţă, adică strălucind de slavă dumnezeiască. L-au văzut vorbind cu doi bărbaţi care erau Proorocul Moise şi Proorocul Ilie.
Începe să îngălbenească frunza în pădure. Cerbii spurcă apele, care încep să se răcească. Târâtoarele caută ascunzişuri. Berzele se pregătesc de plecare. Cerul se deschide. Se face pomană de struguri. Când guşti prima boabă, spui „boabă nouă în gură veche“. Fetele se spală pe cap în această zi.

15 august: Sfânta Maria Mare
Se povesteşte că la Adormirea Maicii Domnului a fost jale mare. Pomii cu roadele cele mai frumoase s-au întâlnit şi, dând fiecare ce avea mai bun, au închipuit un pom care a fost purtat în fruntea procesiunii. Bostanul şi porumbul au făcut un buchet din floarea soarelui pe care l-au pus pe coşciug. De atunci, bostanul şi porumbul îngălbenesc la sărbătoarea Adormirii. La românii din Balcani este sărbătoarea cea mai mare, când toţi se întorc din călătorii şi fac nunţi. La toţi românii, legendele despre Maica Domnului sunt foarte numeroase. Temele lor sunt naşterea Fecioarei, Buna Vestire, istoriile cu Trif Nebunul care o ia în râs şi Maica îl blestemă, naşterea Mântuitorului, răstignirea, căutarea Mântuitorului, Adormirea Maicii Domnului, călătoria în Iad şi minunile făcute de Maica Precesta.
În dimineaţa acestei zile oamenii merg la biserică. Se dau la pomană pentru morţi struguri, prune, faguri, de miere. Se face horă în sat.

Adormirea Maicii Domnului
Cu trei zile înainte de a o lua la sine, Hristos a trimis un înger la Maica sa pentru a-i face cunoscută mutarea la viaţa cerească. Ea s-a bucurat şi a urcat pe Muntele Măslinilor ca să se roage.
După aceea a venit acasă, a pregătit tot ce trebuia pentru înmormântare, şi-a împărţit hainele văduvelor sărace, a promis vecinilor că nu-i va uita şi îi va ocroti, apoi s-a culcat în pat, s-a rugat pentru vieţuirea în pace şi şi-a dat sufletul.
Atunci s-a auzit un tunet mare şi pe la marginile lumii au venit Apostolii lui Hristos. Petru a fost cel care a început cântarea de îngropăciune şi toţi i-au purtat patul până în satul Ghetsimani, unde i-au pus trupul în mormânt. Din rânduiala lui Dumnezeu, Apostolul Toma a venit peste trei zile. A fost dornic să vadă chipul Maicii Sfinte şi mormântul a fost deschis pentru el. Dar n-a mai fost găsit decât giulgiul. Maica Domnului, cu trup cu tot, urcase la ceruri purtată de îngeri.




înapoi la pagina principală
 
inchis