Catre Tur Virtual




Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când, între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...

Colecţii etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă




Proiectul a fost desfăşurat între 1 aprilie – 1 noiembrie 2012 de către Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

Parteneri:

Muzeul Naţional al Ţăranului Român – Bucureşti
Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu
Universitatea „Lucian Blaga” – Sibiu
Universitatea Naţională de Arte – Bucureşti

Cine este RECOMESPAR?

Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR) este o asociatie non-profit, constituită în vederea sprijinirii, promovării şi dezvoltării sectorului muzeal etnografic cu conţinut sătesc şi statut privat. Au fondat RECOMESPAR 23 de colecţionari particulari de obiecte etnografice din toate regiunile ţării (din Alba, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vrancea), care au beneficiat, în perioada 2008 – 2011, de un program cultural iniţiat şi susţinut de Muzeul Naţional al Ţăranului Român: Colecţii săteşti din România.
Anul acesta, RECOMESPAR, care are organizare proprie şi funcţionează independent de MNŢR, s-a bucurat de sprijinul unor prestigioase instituţii de cultură şi învăţământ: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, împreună cu care a a desfăşurat un proiect de restaurare şi promovare a unor obiecte valoroase din colecţiile etnografice particulare din Reţea.
Totodată, a mai desfăşurat un proiect cu sprijinul AFCN, Semnalizarea colecţiilor săteşti particulare din România, prin intermediul căruia a dotat colecţiile cu panouri de semnalizare şi alte materiale de promovare, pentru o mai bună vizibilitate.

RECOMESPAR şi-a propus:

● Conservarea-restaurarea prin intervenţii profesioniste a unor piese cu valoare patrimonială din colecţiile membrilor săi, realizată cu sprijinul restauratorilor, profesorilor şi studenţilor din UNASB şi ULBS, cu sprijinul Complexului Naţional Muzeal ASTRA
● Promovarea colecţiilor şi a RECOMESPAR, dar şi a rezultatelor muncii studenţilor restauratori din instituţiile partenere, prin organizarea unei expoziţii de restaurare la sediul Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi publicarea unei lucrări cu caracter documentar.

Ce s-a întâmplat în proiect:

● Obiectele alese pentru restaurare (câte unu sau două din fiecare colecţie) au fost duse la universităţi pentru cercetare, diagnosticare şi tratare.
● Obiectele au fost restaurate de către studenţi, sub atenta supraveghere a profesorilor, la UNAB, şi a restauratorilor de la CNMASTRA, la Sibiu. La Bucureşti au fost restaurate icoane şi cruci de mână (pictură pe lemn), iar la Sibiu, icoane şi cruci de lemn, obiecte din lemn, piele, textile şi blană, ceramică şi metal.
● La MNŢR a fost organizată expoziţia de restaurare Recuperări, restituiri, restaurări: obiectele restaurate, împreună cu panouri conţinând informaţii preţioase din documentaţia de restaurare, au fost expuse în perioada 14 septembrie – 7 octombrie în Şcoala Satului.
● Expoziţia a fost însoţită de un catalog de expoziţie bogat în informaţii şi fotografii, prezentând publicului larg detalii despre cele 23 de colecţii etnografice particulare implicate în proiect, dar şi despre obiectele şi etapele restaurărilor prin care au trecut. Studenţii au discutat starea obiectelor şi cele mi bune metode de restaurare împreună cu specialiştii şi ceilalţi colegi, învăţând unii din experienţa celorlalţi. Un afiş, o invitaţie şi o foaie de sală au însoţit expoziţia.
● Studenţii au fost implicaţi în mai multe etape ale proiectului, mai ales cei de la Bucureşti: în afara lucrărilor de restaurare, au ajutat la organizarea expoziţiei şi au fost de faţă la întâlnirea colecţionarilor, organizată la sfârşitul expoziţiei, când le-au dat sfaturi preţioase despre cum să conserve mai bine obiectele şi cum să evite degradările.
● Expoziţia a fost promovată prin partenerii media al MNŢR, dar şi ai instituţiilor partenere, prin studenţii înşişi şi, la nivel local, prin colecţionari.

Câteva dintre rezultatele proiectului …

● Iniţierea unui parteneriat cu consecinţe pe termen lung între RECOMESPAR, două instituţii culturale prestigioase (MNŢR şi CNMASTRA) şi două instituţii de învăţământ superior (UNAB şi ULBS).
● Iniţierea unor colaborări fructuoase între viitori specialişti restauratori, restauratori şi colecţionarii particulari.
● Legitimarea publică a RECOMESPAR ca operator cultural privat capabil să conserve, să gestioneze şi să promoveze corect şi eficient patrimoniul din colecţiile membrilor săi.
● Crearea unei conştiinţe a valorii propriilor obiecte şi responsabilizarea colecţionarilor în privinţa conservării, restaurării şi promovării colecţiilor.

De ce Recuperări, restituiri, restaurări?

Recuperări …

Colecţionarii din Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România au recuperat nenumărate obiecte din colţurile unde le azvârlise nepăsarea oamenilor, salvându-le de la distrugere. Printre ele se află şi cele din expoziţia Recuperări, restituiri, restaurări:

● Pieptar (Anuţa şi Aurel Achim, Ocna Sibiului, Sibiu)
● Pieptar înfundat (Costică Beşa, Bârseşti, Vrancea)
● Suman (Ligia Bodea, Iaz, Sălaj)
● Cruce de mână (Nicolae Bolea şi Zsolt Grigoruţ, Bucerdea Vinoasă, Alba)
● Icoană prăznicar (Nicolae Bolea şi Zsolt Grigoruţ, Bucerdea Vinoasă, Alba)
● Icoana „Sfântul Ilie” (Paul Buţa, Şiviţa, Galaţi)
● Icoană „Maica Domnului orantă” (Maria şi Eliza Chiriţă, Soveja, Vrancea)
● Icoană (Maria şi Eliza Chiriţă, Soveja, Vrancea)
● Ladă de zestre (Ionel Constantin, Izvoarele, Olt)
● Scoarţă (Doiniţa-Ana Dobrean, Subcetate, Harghita)
● Sfrânitoare de porumb (Aurel şi Horia Flutur, Chişcău, Bihor)
● Cruce de mână (Ioan Grămadă, Câmpulung Moldovenesc, Suceava)
● Vas de ceramică (George Iordăchescu, Berevoeşti, Argeş)
● Ladă de zestre (1851) (Kéri Gáspár, Galoşpetreu, Bihor)
● Opreg (Marius Matei, Giroc, Timiş)
● Cruce de mână (Elena Mălinesc şi Petru Gălăţan, Petroşani, Hunedoara)
● Cruce de mână (Ileana Morariu, Jina, Sibiu)
● Cruce de mână (George Nechiti, Feldru, Bistriţa-Năsăud)
● Icoană lipovenească (Constantin Niţu, Cornăţelu, Olt)
● Butoiaş de sare (Dionizie Olenici, Horodnicu de Jos, Suceava)
● Roată de tors (Vasile Polgar, Cisnădie, Sibiu)
● Şa (Anton Socaciu, Peşteana, Hunedoara)
● Presă (Szocs Lajos, Crişeni, Harghita)
● Penticostarion (Victor Tăutu, Sasca Montană, Caraş-Severin)
● Ladă rudărească (secolul al XVI-lea) (Eugen Vaida, Alţâna, Sibiu)

„E meritul Muzeului nostru de a fi conservat multe obiecte care altfel s-ar fi pierdut. De exemplu, acuma doi ani ne-a anunţat cineva că o familie din Câmpulung se mută. Toate aceste cămăşi erau încărcate în doi saci şi pregătite a fi aruncate la buncăr, la gunoi. Vă daţi seama ce valori s-ar fi pierdut! Ş-atuncea am ajuns la timp, cu soţia, le-a conservat şi a ieşit această [expunere].”
(Ioan Grămadă)

Restituiri …

Sub diferite forme, obiectele de patrimoniu recuperate sunt restituite circuitului cultural. Să le mulţumim celor care nu se mulţumesc să le salveze de la distrugere, ci fac eforturi considerabile pentru a le asigura spaţii de depozitare, de expunere, promovare şi valorificare prin lucrări, care îşi deschid colecţiile către public, atât în folosul comunităţilor locale, cât şi în al nostru, al tuturor.

Restaurări …

Studenţi şi restauratori au lucrat împreună cu colecţionarii pentru recuperarea unor obiecte etnografice de valoare:

Cadre universitare ale Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti: Cristina Serendan (coord.), Ioana Gomoiu, Maria Dumbrăvician; Ruxandra Demetrescu (fost rector al UNAB), Dan Mohanu, Dana Postolache, Ecaterina Cincheza-Buculei, Gheorghe Niculescu, Marcel Scutaru, Ion Dimcea, şi studenţii: Cătălin Bercea, Victoria Bontea, Emilia Dinică, Florentina Rahira, Elena Rădoi, Florin Sârbu, Andreea Stancu, Silviu Teodorescu. Au mai ajutat studenţii: Iuliana Andon, Raluca Ghionea, Laura Hangiu, Mădălina Muşat, Karina Paviliuc, Ion Popa-Zevideanu, Vlad Protopopescu, Răzvan Sacaliuc, Florina Sâmbotin

Cadre universitare ale Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi specialişti restauratori ai Complexului Naţional Muzeal ASTRA: Livia Bucşa (coord.), Valeriu-Ion Olaru (director general al CNMASTRA), Ileana Chirtea, Sorin Fogarascher, Dana Lăzureanu, Florenţa Moga, Gabriela Negoescu, Nicolae Potcovel, Iulia Teodorescu şi studenţii: András Zsombor-Adorján, Lucian Baciu, Andrada Bădilescu, Ioan Brai, Alexandra Gălăbuţ, Lavinia Părău, Răzvan Slavu

Restauratori: Radu Schuller, Ştefan Vaida

„Conservarea-restaurarea nu se rezumă doar la simple sau complicate tehnici de intervenţie. Poate fi privită ca o medicină a artei (căci în esenţă asta şi este). Trebuie să-ţi cunoşti pacientul/obiectul, pentru a şti ce tratament aplici. Bineînţeles, se face referire şi la propria conştiinţă, la respectul faţă de pacient/obiect.”
(Andreea Stancu, studentă, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti)

Mulţumiri se cuvin şi echipei de muzeografi şi cercetători a Muzeului Naţional al Ţăranului Român care a desfăşurat programul cultural Colecţii săteşti din România (2008 – 2012): Virgil-Ştefan Niţulescu (director general), Ana Pascu, Carmen Mihalache; Magdalena Andreescu, Adrian Dimcea, Oana-Georgiana Lupu, Vladimir Manoliu, Rodica Marinescu, Maria Mateoniu, Costion Nicolescu, Adrian Petrechescu, Petre Popovăţ, Dan Turcu. Au mai susţinut echipa cu idei şi sfaturi: Ioana Popescu şi Vintilă Mihăilescu.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Colecţii etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă, iniţiat de Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.
 











































înapoi la pagina principală
 
inchis