Catre Tur Virtual




Nu ştim alţii cum sunt, dar noi ne simţim acasă în Muzeul nostru. Adică ne simţim bine, ne place să privim în jur în sălile prietenoase cu pereţi pictaţi, pline de obiecte frumoase sau surprinzătoare sau, dimpotrivă, familiare. Ne simţim mai aproape de părinţi şi simţim totodată că aici avem ce povesti şi copiilor. Muncind împreună mai mult de jumătate din zi, din când în când, între noi se coagulează relaţii apropiate, asemănătoare relaţiilor de familie. Nu ştiţi dacă să ne credeţi? Exagerăm poate? Veniţi acasă la Muzeul Ţăranului şi verificaţi...

Astra Film Festival la Bucureşti




Start pentru proiectul AFF ON Tour! Astra Film Festival poposeşte la Bucureşti, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) şi la Institutul Cultural Român (ICR), în perioada 23 – 26 februarie, cu 15 dintre cele mai bune filme ale ediţiei 2011. AFF On Tour va continua cu evenimente în Cluj Napoca (martie), Deva (aprilie), Braşov (aprilie-mai) şi Iaşi (septembrie).
Astra Film Festival este cel mai important festival internaţional de film documentar din regiunea central şi est Europeană. O nouă ediţie Astra Film Festival va avea loc între 15 şi 21 octombrie 2012.
La MNŢR programul cuprinde o selecţie de 11 documentare emoţionante, 8 au obţinut premii. Dintre filmele ce vor putea fi văzute, din 24 până în 26 februarie, în studioul Horia Bernea, amintim: Pe drumuri neumblate, de Dieter Auner (Premiul Special pentru documentar românesc), În niciun caz negru, regia Aura Linckeviciute, (Premiul Astra Film – competiţa Student), Sat fără femei, de Srdjan Sarenac, (Cel mai bun documentar produs în Europa de Est), Berlinskaya fuga, de Denes Nagy (Cel mai bun documentar – competiţia Student), Poveşti din fundături uitate, Alina Skrzeszewska (Premiul Astra Film – competiţia Internaţional), Te-am filmat, dragostea mea, de Tomer Heymann, Femei pe pânză - Otilia Babara,Victoria, regia: Adi Voicu şi Ana Vlad, Eu, familia Mea şi Woody Allen, Laura Halilovic. Invitaţi: regizorii Adi Voicu, Ana Vlad, Dieter Auner, Anca Damian şi Mirel Bran.
Accesul publicului la proiecţii este liber.
AFF On Tour la Bucureşti este organizat de Astra Film – CNM Astra Sibiu, Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

BEST OF ASTRA FILM FESTIVAL 2011 la MNTR
PROGRAM


VINERI, 24 FEBRUARIE
18.00 PE DRUMURI NEUMBLATE, Dieter Auner, 87 min
19.40 IN NICIUNCAZ NEGRU, Aura Linckeviciute, 20 min
20.00 SAT FARA FEMEI, Srdjan Sarenac, 82 min

SÂMBĂTĂ, 25 FEBRUARIE
17.00 CĂLĂTORIE DUS- ÎNTORS, Mirel Bran, Jonas Mercier, 90 min
18.40 BERLINSKAYA FUGA, Denes Nagy, 14 min
19.00 POVESTI DIN FUNDĂTURI UITATE, Alina Skrzeszewska, 83 min
20.30 TE-AM FILMAT, DRAGOSTEA MEA, Tomer Heymann, 53 min

DUMINICĂ, 26 FEBRUARIE
17.00 CRULIC – DRUMUL SPRE DINCOLO, Anca Damian, 73 min
18.30 OAMENI DE CUVÂNT, Johanne Haaber Ihle, 22 min 
19.00 FEMEI PE PÂNZA, Otilia Babara, 10 min 
19.30 VICTORIA, Adi Voicu, Ana Vlad, 54 min
20.30 EU, FAMILIA MEA SI WOODY ALLEN, Laura Halilovic, 51 min




VINERI, 24 FEBRUARIE


OFF THE BEATEN TRACK/ PE DRUMURI NEUMBLATE
Romania/ Irlanda, Dieter Auner, 87 min, 2011 
PREMIUL SPECIAL PENTRU DOCUMENTAR ROMÂNESC 
MOTIVATIA JURIULUI 
Formula AS acordă acest premiu unui film excepţional care, cu multă emoţie şi tandreţe, ne invită să medităm la identitatea noastră şi la destinul tradiţiilor româneşti.
Synopsis:
Filmul urmareste un an din viata familiei Albin, o familie de ciobani din Nordul Transilvania. Documentarul urmareste, în stil direct cinema, viata lor cotidiana si încercarile de a se adapta unei lumi noi, în care traditiile sunt înlocuite treptat de valori moderne. De la intrarea în UE, România, la fel ca celelalte tari ale Europei de Est, este supusa presiunilor vietii moderne, cu toate implicatiile lor în viata ciobanilor: comcurenta, tentatia de a pleca la munca în strainatate pentru salarii mai mari si marginalizarea produselor locale în favoarea productiei alimentare industriale.


IN NICIUN CAZ NEGRU/ ANYTHING BUT BLACK, 
Lituania/ UK, Ausra Linkeviciute, 20 min, 2009
PREMIUL ASTRA FILM PENTRU COMPETIŢIA STUDENT 
MOTIVATIA JURIULUI 
O abordare inedită a modei vestimentare. Precum vechii egipteni, aceste femei pun mare preţ pe îmbrăcămintea pe care o vor purta pe cel din urmă drum. Filmul reuşeşte să vorbească despre moarte pe un ton în acelaşi timp amuzant şi emoţionant. Este remarcabilă capacitatea autoarei de a ât stabili o legătură cu femei mult mai în vârstă decât ea.

Synopsis
„Te nasti si dupa aceea mori" declara cu convingere o femeie de 80 de ani, probându-si rochia pregatita pentru propria înmormântare. Obiceiul de a pregati propriile haine mortuare e înca larg raspîndit în rândul populatiei vârstnice din Lituania rurala, în timp ce reprezentantii generatiei mai tinere nu prea mai vor sa îl accepte. Documentarul exploreaza aceasta traditie, prezentând câteva adepte ale obiceiului, care îsi probeaza cu mândrie în fata camerei rochiile de înmormântare si le prezinta ca fiind comorile lor cele mai de pret. De cealalta parte sunt cei care dezaproba total acest obicei, sau unii care n-au auzit în viata lor de el. Filmul propune o atitudine neconventionala în fata mortii, aceea de acceptare. Din aceasta perspectiva, moartea se vede mai putin sinistra si poate avea uneori chiar accente de umor.

SAT FARA FEMEI / VILLAGE WITHOUT WOMEN
Croatia/ Franta, Srdjan Sarenac, 82 min, 2010
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN DOCUMENTAR PRODUS ÎN EUROPA DE EST 

MOTIVATIA JURIULUI 
Juriul a apreciat modul în care o problematică foarte serioasă a fost abordată cu umor, tact şi multă căldură. Multe filme din festival vorbesc despre prăpastia dintre rural şi urban in Europa. In acest film, vedem ce înseamnă această prăpastie prin intermediul protagonistului, care ajunge în moara birocraţiei şi la discreţia intermediarilor fără scrupule. Filmul e o tragi+comedie contemporană despre singurătate şi frustrare.
Synopsis:
În Zabrdje, un catun izolat din Serbia, nu mai exista femei. Trei frati - Dragan, Zoran, Rodoljub si vecinul lor, batrânul Velimir sunt singurii care au mai ramas dintr-o comunitate altadata înfloritoare. Fratii locuiesc în aceeasi casa, fara apa curenta, fara canalizare, cu o singura camera în care dorm cu totii. Au o viata simpla, fara pretentii, însa Zoran simte lipsa unei femei în gospodarie, asa ca decide sa se însoare. El descopera ca nu e deloc usor sa-si gaseasca o sotie, caci femeile sârbe nu mai vor sa locuiasca la tara. O solutie ar fi sa caute în tara vecina, Albania unde sunt mai multe femei decât barbati, însa pâna nu demult sârbii au luptat în Kosovo împotriva albanezilor. Cu un subiect original si cu o poveste amuzanta, usor de digerat pentru public, filmul are atât implicatii sociale, cât si unele culturale sau antropologice si ofera o perspectiva inedita asupra mentalitatilor si lumii balcanice.


SÂMBĂTĂ, 25 FEBRUARIE



ONE WAY ROUND TRIP/ CĂLĂTORIE DUS-ÎNTORS
Romania, Mirel Bran/ Jonas Mercier, 90 min, 2010 
În fiecare an, Franta expulzeaza cam 10.000 de romi veniti din România. Familia Duduveica au fost trimisi acasa dupa ce locuisera la Boulogne-sur-Mer, în nordul Frantei, timp de trei ani. În acest rastimp, parintii erau în cautare de lucru, iar cei doi copii de 12 si 15 ani fusesera înregistrati oficial de catre autoritati si mergeau la scoala. Întorsi în satul saracacios din România, visul lor era sa revina în Franta. Dupa multe aventuri, calatoria lor se sfârseste pe Riviera franceza, unde reusesc în sfârsit sa gaseasca adapost si sa-si trimita copiii la scoala. Desi traiesc în continuare sub amenintarea politicii guvernullui francez îndreptate împotriva romilor, familia Duduveica a câstigat batalia pentru moment.

BERLINSKAYA FUGA
Ungaria, Denes Nagy, 14 min, 2009
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN DOCUMENTAR, COMPETIŢIA STUDENT 
MOTIVATIA JURIULUI 
Juriul a apreciat forţa poetică şi revelatoare a imaginilor acestui scurtmetraj. Regizorul a filmat pe peliculă, acordând mare atenţie calităţii luminii. Un portret intim al unui univers familial, căruia plecările tatălui în ţări străine, în căutare de lucru, îi adaugă noi dimensiuni. La finalul filmului, spectatorul e pus în situaţia de a reinterpreta cele văzute.

Synopsis:
Filmul reda un tablou socant din estul Ucrainei, explorând ramasite de cultura europeana, plasate în decorul sumbru al metropolei industriale Donetsk, plin de fum, poluare, câini vagabonzi si siruri nesfârsite de blocuri darâmate. Tania, o fetita de cinci ani, traieste fericita si înconjurata de iubire în cuibul cald al familiei. Brusc, soseste ziua când ea trebuie sa se trezeasca la realitate.

POVESTI DIN FUNDATURI UITATE/ SONGS FROM THE NICKEL
SUA/Germania, Alina Skrzeszewska, 83 min, 2010
PREMIUL ASTRA FILM PENTRU COMPETIŢIA INTERNATIONAL 
MOTIVATIA JURIULUI 
Poveşti din fundături uitate (Songs from the Nickel) e un film făcut cu sinceritate şi cu suflet, care reuşeşte să înfăţişeze o comunitate pe cât de diversă, pe atât de puţin cunoscută. Regizoarea Alina Skrzeszewska s-a cufundat ea însăşi într-un mediu greu de perceput, nu lipsit de farmec, acela al locatarilor din hoteluri ieftine şi decrepite din Los Angeles. Fascinaţia nue dată de disperarea sau de deprimarea oamenilor, ci de sentimentul de libertate şi de conştiinţa propriei valori, care însoţesc fiecare personaj. Pentru onestitatea întregului proiect şi pentru dragostea cu cae a portretizat această comunitate, Alina merită cu prisosinţă Premiul pentru cel mai bun documentar al secţiunii INTERNATIONAL.
Synopsis

Sirene, tipete, hohote de râs, cântece, tocmeli: acestea sunt sunetele care bântuie camerele vechilor hoteluri uitate din centrul Los Angeles-ului. Locuitorii lor povestesc despre vieti traite la limita. Unii stau câteva luni, altii locuiesc aici de 40 de ani. Dupa cum spune Charlie, receptionerul de la Hotelul King Edward, "poti fi cine vrei, poti face ce vrei, nimeni nu da doi bani!" Ne aflam în cea mai notorie mahala americana, un skid row pe care veteranii lui l-au botezat Nickel. Autoarea filmului a locuit ea însasi timp de un an si jumatate într-un asemenea hotel, atunci când a facut filmarile. Rezultatul e un portret intim al oamenilor din aceasta mare comunitate invizibila.

TE-AM FILMAT, DRAGOSTEA MEA/ I SHOT MY LOVE 
Israel, Tomer Heymann, 53 min, 2010
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN DOCUMENTAR, COMPETIŢIA INTERNATIONAL 
MOTIVATIA JURIULUI 
Adoptând un punct de vedere foarte personal prin transformarea camerei în personaj, filmul plasează spectatorul în centrul unui foc încrucişat al privirilor. Printr-o echilibristică reuşită, autorul filmului reuşeşte să vorbească despre dragoste fără trimiteri la Romeo şi Julieta.
Synopsis
Saptezeci de ani dupa fuga bunicului sau din Germania Nazista catre Palestina, regizorul Tomer Heymann participa cu un film la Berlinala, unde îl întâlneste pe cel care-i va schimba viata - dansatorul german Andreas Merk. Când Merk decide sa-l urmeze pe Tomer la Tel Aviv, se descopera prins într-o confruntare cotidiana cu un partener obsedat de video-documentare, fapt ce se adauga tensiunilor provocate de încercarea sa de a se însera, ca cetatean german, într-o familie israeliana. I Shot My Love este povestea particulara si, deopotriva, universala a unei relatii gay intense care se desfasoara pe fundalul unor alte seturi de relatii ce angajeaza sferele apartenentei familiale si nationale. Texturat prin detalii de o intensitate adesea viscerala, filmul se prezinta ca un exercitiu de onestitate în fata camerei, calitate ce asigura o experienta cinematica intensa pentru spectatorul confruntat cu micro-evenimentele documentate de camera neiertatoare a lui Tomer.

DUMINICĂ, 26 FEBRUARIE



CRULIC - DRUMUL SPRE DINCOLO/ CRULIC-THE PATH TO BEYOND
Romania, Polonia, Anca Damian, 73 min, 2011
CEL MAI BUN FILM DOCUMENTAR – competitia ROMANIA
MOTIVATIA JURIULUI 
Autoarea mixează excelent tehnici diferite, in stilul artiştilor vizuali, pentru a spune povestea tulburătoare a unei călătorii tragice. Un om obişnuit ia drumul exilului, în încercarea de a evada din condiţia lui socială şi în căutarea unei vieţi mai bune. Filmul e o combinaţie originală de documentar, animaţie, reconstituiri, montaj şi naraţiune a unui personaj care ne spune povestea lui din lumea de dincolo. E o fabulă amară despre viaţa într-un spaţiu care se închide ineluctabil. Europa e departe de a fi promisul el dorado.
Synopsis:

Lungmetrajul de animatie Crulic - Drumul spre dincolo e povestea vietii lui Crulic, românul de 33 de ani, care a murit facând greva foamei într-o închisoare poloneza. Vocea naratorului îi apartine lui Vlad Ivanov, celebrul actor român, care spune povestea pe un ton ironic, din punctul de vedere al victimei.
OAMENI DE CUVÂNT/ MEN OF WORDS
U.K., Johanne Haaber Ihle, 22 min, 2009

Synopsis:
Filmul dezvaluie cum o veche traditie din Peninsula Araba, aceea a unor adunari ale poetilor, în timpul carora fiecare îsi recita poeziile în fata celorlalti, s-a transformat, în Yemenul din zilele noastre, în forum de dezbatere a problemelor sociale si politice actuale. Filmul scoate în evidenta semnificatia pe care o are cuvântul în cultura contemporana yemenita, circulatia cuvântului vorbit si oratoria utilizata ca mijloc de libera exprimare într-o tara cu perpective sumbre, dominata de saracie si instabilitate politica. Structura filmului urmareste o sedinta tipica de qat chewing (în timpul carora se mesteca frunze de chata edulis, planta psihotropa), care se desfasoara în regiunea muntoasa a Yemenului. În timpul întâlnirii, se recita versuri cu voce tare. Poeziile sunt un prilej de a întelege problemele cotidiene care îi framânta pe oamenii locului: seceta, politica regionala si dragostea.

WOMEN ON CANVAS/ FEMEI PE PÂNZĂ
România, Otilia Babara, 10 min, 2009
MENŢIUNE, COMPETIŢIA STUDENT
MOTIVATIA JURIULUI
Juriul acordă o menţiune filmului „Femei pe pânză” ca stimulent pentru tânăra regizoare care s-a oprit asupra vieţii unor oameni ce trec neobservaţi pentru cei mai mulţi dintre noi.
Synopsis:
Trei supraveghetoare dintr-un muzeu. Filmul le dezvaluie gândurile, tristetea si micul lor univers personal, perdut în imensul palat.

VICTORIA
Romania, Adi avoicu, Ana Vlad, 54 min, 2010
Synopsis:
Victoria este unul dintre acele proiecte comuniste care au nascut un oras în jurul unui combinat industrial. Ceea ce trebuia sa oglindeasca „victoria socialismului" a ajuns astazi un oras-fantoma. Toti locuitorii lucrau înainte la combinatul chimic, iar dupa închiderea lui multi au plecat. Atrasa de avantajele oferite investitorilor straini, în zona s-a instalat o companie americana, care produce emanatii toxice ce se suprapun nivelurilor de toxine deja foarte ridicate. Drumurile de acces în oras sunt catastrofale. Nu exista cale ferata, iar soseaua nationala e la 10-12 km distanta. La intrarea în orasul Victoria te întâmpina un monument cioplit în piatra, în forma literei V. La iesire, drumul nu mai duce nicaieri. Se pierde pur si simplu în fata unor poteci care urca spre Muntii Fagaras.

EU, FAMILIA MEA SI WOODY ALLEN/ ME, MY GIPSY FAMILY AND WOODY ALLEN
Italy, Laura Halilovic, 51 min, 2009

Synopsis
O tânara regizoare (19 ani) de etnie roma care încearca sa-si accepte originile spune povestea plina de viata si de ironie a propriei sale familii care a renuntat la viata nomada si încearca sa se adapteze într-un apartament de bloc. Astfel, filmul este de fapt „jurnalul" Laurei Halilovici. Prin amintirile bunicii ei care înca locuieste într-o tabara provizorie, cu riscul de a fi evacuata, prin fotografii de familie si înregistrari video mai vechi filmate de tatal sau, dar si prin momente ale vietii de zi cu zi regizoarea creaza o lume putin cunoscuta si inaccesibila celor din afara comunitatii. Potrivit traditiei, ea ar fi trebuit sa fie deja maritata, însa e hotarâta sa lupte în continuare pentru a-si realiza visul de a face film. Militând împotriva discriminarilor rasiale si declarându-si în film unul dintre scopuri - acela de a îndeparta stereotipurile legate de etnia din care face parte, Laura Halilovici realizeaza un documentar creativ, cu o abordare extrem de personala, diferit fata de alte filme cu si despre tigani, fiindca ofera perspectiva unui insider.
 
 


înapoi la pagina principală
 
inchis